Lumea juridică e în agitație în România. În cazul care a ajuns să fie cunoscut sub numele de „Dosarul nr.301/42/2025”, a izbucnit un conflict de proporții între Curtile de Apel și Curtea Constituțională a României (CCR). Mai exact, Curtea de Apel Ploiești a anulat și suspendat o hotărâre a CCR – un lucru care nu s-a mai întâmplat până acum.

CCR, care este responsabilă pentru supremația legii în țară, nu a stat pe gânduri și a contestat imediat decizia. Acuzele CCR sunt grave. Ele susțin că Curtea de Apel a încălcat Constituția, prin anularea unei hotărâri pe care ei consideră obligatorie pentru toate autoritățile.

Din perspectiva CCR, Curtea de Apel nu avea dreptul să-și extindă competența pentru a contrazice o hotărâre a CCR. Și a motivelor sunt multe: hotărârea CCR nr.32/2024 este un document crucial în procesul de alegere a Președintelui României și nu este un ordin administrativ, deci ar trebui să fie de neatins.

Mai mult, CCR subliniază că România este un stat de drept în care independența în justiție nu înseamnă că legea poate fi ignorată. Fiecare instanță și autoritate publică trebuie să respecte strict practicile și normele juridice. În criza actuală, ei văd acțiunea Curții de Apel ca fiind un caz izolat care sfidează ordinea constituțională.

Acest subiect aprins continuă să fie în toi: de când s-a anunțat hotărârea nr.32/2024 în decembrie 2024, peste 200 de cazuri similare de contestare s-au deschis în toată țara. Toate acestea au fost respinse de instanțele de contencios administrativ, în conformitate cu Constituția.

CCR rămâne fermă în poziția lor: justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu conform convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale unui judecător. În subtextul tuturor aceste confruntări, sporind tensiunea, rămâne întrebarea: Cine are dreptate? Cine va câștiga în lupta pentru supremația juridică în România?

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) intră în forfotă și pune sub lupa un judecător de la Curtea de Apel Ploiești, care, evoluția îndrăzneață, a anulat și suspendat decizia Curții Constituționale (CCR). De ce? Pentru a trage la răspundare un eventual comportament disciplinar inadecvat, se arată într-un comunicat al CSM.

În focul acțiunii, la 24 aprilie 2025, se află judecătorul care a pus în mișcare această cauză, antrenând interesul public. Inspecția Judiciară este chemată să intervină și să cerceteze situația, afirmă CSM.

Mai mult, se pare că selecția de la Ploiești este un caz singular. Alte 30 de cazuri similare soluționate de alte curți de apel din țară au fost respinse. Și aici apare o coerență în practica judiciară ce nu poate fi ignorată, mărturisește CSM.

Initiatorul scandalului pare a fi judecătorul Alexandru Vasile, cel care, într-o încercare curajoasă, a anulat și suspendat decizia CCR cu privire la alegerile prezidențiale de anul trecut, decizie datată din decembrie 2024.

Lucrând la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile este un personaj bine cunoscut în domeniul justiției. După experiența sa la Tribunalul Prahova și un mandat la Ministerul Justiției între 2013 și 2017, judecătorul, rezident în Ploiești și proprietar al unei Skoda Octavia 2007, stârnește acum controverse.

Cu un venit anual de 205.000 lei și active financiare ce se cifrează la 200.000 lei, conform celei mai recente declarații de avere, Alexandru Vasile, un bărbat necăsătorit, devine acum subiect de discuție arzătoare în lumea justiției românești.

Faptul ca justiția nu e doar o biată accumulare de nume complicate și termeni de specialitate, îl demonstrează cazul lui Mihai Alexandru-Marius. Într-o dramă juridică care a ținut aproape trei ani, tânărul acuzat de trafic internațional de droguri a fost în final achitat de Curtea de Apel București. S-a produs acest rezultat, deoarece probele aduse de DIICOT, brațul lung al legii, au fost judecate ca fiind nesatisfăcătoare.

Treaba a început când DIICOT a acuzat că Mihai Alexandru-Marius a preluat un pachet de cocaină de la un șofer de TIR bulgar într-un complex Lidl în Calafat. Pe scurt, judecătorii erau convinsi că era traficant. Dar avocatul său ne-a arătat altceva care a bulversat povestea: filmarea nu surprindea un schimb de droguri, ci Mihai Alexandru-Marius luând cheia unei camere de hotel.

A apărut o a doua filmare, aceasta din urmă dezvoltând cele spuse de avocat și ducând la concluzia că Mihai Alexandru-Marius nici măcar nu a părăsit mașina în momentul presupusului schimb.

Prima instanță a condamnat la 3 ani și 4 luni pe acuzat, dar apelul a schimbat totul. Nu exista nicio dovadă clară că el se afla în mijlocul operațiunii. Akinatorul nostru, domnul SOARE ALEXANDRU a dezvăluit că un film nesigur și procese verbale de supraveghere, au dus la așa o lungă și inutilă detenție.

În urma acestui spectacol legal șocant, Curtea de Apel a decis: „Fapta nu a fost dovedită”. La sfârșit de zi, Mihai a fost achitat și atât traficul internațional, cât și cel intern de droguri au rămas în trecut. Ce s-a întâmplat cu un simplu caz de cazări la hotel, s-a costat cât mai mult de 3 ani din viață.

Convingerea avocatului este incis: „este șocant că niciun magistrat nu a verificat cu adevărat probele. Trei ani din viața acestui tânăr au fost luați de o filmare nesigură considerată dovadă solidă.” Înlăturându-ne de la culisele juridice tulburi, ne aflăm în fața unei simple și clare realități a dreptății: oricine poate fi victima unei greșeli judiciare. Acum, Mihai Alexandru-Marius este un om liber. Iar eroarea monumentală rămâne o lecție despre atenție și atenție la detalii în mâinile oamenilor legii.