Una dintre cele mai ambițioase investiții energetice promise României în ultimii ani s-a transformat într-un scandal uriaș cu implicații politice, economice și strategice.
Premierul Ilie Bolojan a provocat un adevărat cutremur în sistem după ce a criticat public proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița — investiție prezentată în ultimii ani drept revoluția energetică a României.
„Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii”, a declarat premierul într-un interviu care a stârnit reacții explozive în industria energetică.
Afirmația a lovit direct într-un proiect susținut puternic în ultimii ani de guverne succesive și promovat inclusiv ca simbol al parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite.
Cum s-a ajuns aici
Proiectul de la Doicești a fost lansat oficial în 2022 și presupune construirea a șase reactoare nucleare modulare dezvoltate pe tehnologie americană NuScale. Ideea era ca România să devină printre primele țări europene care implementează acest tip de reactor de generație nouă.
Doar că, la aproape patru ani de la anunțul triumfal, pe terenul de la Doicești nu există niciun reactor construit.
În schimb, au fost realizate studii tehnice, analize de fezabilitate, proceduri de licențiere și investigații geologice care au costat deja sute de milioane de dolari.
Mai mult, una dintre cele mai controversate părți ale afacerii este legată chiar de terenul pe care ar urma să fie construit proiectul.
Potrivit informațiilor apărute în presă, terenul a fost cumpărat inițial de compania privată Nova Power & Gas cu aproximativ 5 milioane de euro și ulterior revândut companiei de proiect RoPower Nuclear cu peste 40 de milioane de euro.
Această tranzacție a alimentat suspiciuni privind uriașele sume cheltuite înainte ca proiectul să intre efectiv în faza de construcție.
Replica Nuclearelectrica: „Este un proiect strategic”
După declarațiile lui Bolojan, compania de stat Nuclearelectrica a reacționat rapid și a transmis că proiectul nu este un eșec, ci o investiție strategică pentru securitatea energetică a României.
Compania susține că proiectul se află acum în etapa pre-EPC — faza care precede semnarea efectivă a contractelor de construcție — și că investițiile realizate până acum erau necesare pentru licențiere și pregătirea tehnică.
În plus, Nuclearelectrica afirmă că proiectul ar putea transforma România într-un model regional pentru tehnologia reactoarelor modulare mici și ar contribui la reducerea dependenței energetice și a emisiilor de carbon.
Totuși, criticii proiectului spun că România riscă să devină un laborator extrem de costisitor pentru o tehnologie care încă nu funcționează la scară comercială nicăieri în Europa.
De la „proiectul viitorului” la simbolul risipei?
În ultimele zile, scandalul de la Doicești a devenit unul dintre cele mai discutate subiecte din zona economică și politică.
Pentru susținătorii lui Bolojan, cazul este exemplul perfect al modului în care statul român a cheltuit sume uriașe pe proiecte spectaculoase, fără rezultate concrete. Pentru susținătorii proiectului nuclear, însă, criticile premierului riscă să compromită una dintre puținele investiții strategice majore din energie.
În paralel, România se află sub presiune uriașă și din cauza întârzierilor din PNRR, Guvernul avertizând recent că țara riscă să piardă miliarde de euro dacă reformele și investițiile nu sunt accelerate rapid.
Astfel, proiectul de la Doicești a devenit mai mult decât o simplă investiție energetică: este acum simbolul unei confruntări despre felul în care statul român cheltuie bani publici, despre marile promisiuni politice și despre limita dintre viziune strategică și risipă monumentală.