Laura Vicol, emblema sistemului, atacă de la înălțimea ipocriziei: după Nordis și avioane private, dă lecții despre „dreptate” și „oameni”

Există momente în politică în care ipocrizia nu mai poate fi ascunsă nici măcar în spatele unui discurs populist ambalat în indignare de Facebook. Iar reacția Laurei Vicol la imaginile cu Ilie Bolojan aplaudat la Oradea este exact un astfel de moment.

Fosta deputată PSD, devenită celebră în scandalul Nordis, s-a trezit brusc apărătoarea „poporului umilit”, atacându-l pe Ilie Bolojan pentru că a fost aplaudat la ieșirea dintr-un restaurant.

„Normal că nu te huiduie nimeni între prosecco și note de plată cât un salariu”, spune Laura Vicol, într-un acces de revoltă teatrală.

Serios?

Tocmai Laura Vicol vorbește despre aroganța puterii și despre ruptura dintre politicieni și oameni? Tocmai ea, personajul care a devenit simbolul luxului obscen afișat în plină criză, în timp ce mii de români își căutau disperat apartamentele promise în schema Nordis?

România are memorie scurtă, dar nici chiar atât de scurtă.

Este revoltător să vezi cum unul dintre cele mai controversate personaje ale ultimilor ani încearcă să pozeze acum în tribun al săracilor. O femeie despre care presa a scris ani la rând în contextul zborurilor private, al relațiilor toxice dintre politică și afaceri și al apropierii de greii PSD vine astăzi să țină lecții despre moralitate publică.

Iar ironia supremă este că aceeași Laura Vicol care deplânge „prosecco-ul” și restaurantele elegante era asociată până mai ieri exact cu lumea privilegiilor de lux, a vacanțelor exclusiviste și a relațiilor de putere. Inclusiv cu celebrul episod în care Sorin Grindeanu era plimbat cu avioane private în cercurile de influență ale clientelei politico-imobiliare.

Să ieși după scandalul Nordis și să vorbești despre „respectul real” este nu doar cinic. Este o palmă dată tuturor celor care au pierdut bani, încredere și ani din viață în promisiuni vândute agresiv de oameni conectați la sistem.

Mai grav este că discursul acesta nu vine dintr-o căință publică sau dintr-o încercare de asumare. Nu. Vine cu tupeu. Cu superioritate. Cu aerul că românii au uitat deja cine era Laura Vicol acum câteva luni.

Dar oamenii nu uită atât de ușor.

În timp ce ea vorbește despre „decor controlat”, România încă încearcă să înțeleagă cum s-a construit un întreg ecosistem de influență politică, protecție și afaceri în jurul Nordis. Un ecosistem în care numele Laurei Vicol a fost imposibil de separat de imaginea puterii și a privilegiului.

Poți să-l critici pe Bolojan. Poți să fii de acord sau nu cu politicile lui. Dar când lecțiile despre „adevăr” și „respect pentru oameni” vin de la emblema unui sistem care a confundat ani la rând statul cu propriul salon VIP, reacția firească nu mai este indignarea. Este greața.

Iar asta nu se spală nici cu prosecco, nici cu postări lacrimogene pe Facebook.