Putin amenință cu represalii după atacul din Luhansk. Kievul respinge acuzațiile Moscovei: „Nu vizăm civili”

Vladimir Putin a amenințat Ucraina cu represalii după un atac produs în Starobilsk, localitate din regiunea Luhansk aflată sub controlul forțelor ruse. Liderul de la Kremlin acuză Kievul că ar fi lovit cu drone un cămin studențesc, într-un atac pe care l-a calificat drept „terorist”. Potrivit autorităților ruse, cel puțin șase persoane au murit, 39 au fost rănite, iar alte 15 sunt date dispărute.

Incidentul ar fi avut loc vineri, 22 mai 2026, iar Moscova susține că atacul a vizat clădiri ale Colegiului din Starobilsk, inclusiv un cămin în care se aflau adolescenți. Putin a declarat că armata ucraineană „trebuia să știe” ce lovește și a cerut conducerii militare ruse să pregătească variante de ripostă. Cu alte cuvinte, Kremlinul transformă deja atacul într-un nou motiv oficial pentru escaladare, într-un război în care fiecare lovitură este folosită și pe front, și în comunicarea politică.

Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a descris incidentul drept o „crimă monstruoasă”, iar Rusia a cerut convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Ministerul rus de Externe a solicitat condamnarea internațională a atacului, potrivit relatărilor Reuters și Al Jazeera.

De partea cealaltă, Ucraina respinge acuzațiile că ar fi vizat civili. Kievul susține că operațiunile sale militare urmăresc obiective militare ruse și că respectă dreptul internațional umanitar. Potrivit Reuters, partea ucraineană afirmă că ținta ar fi fost o unitate de comandă pentru drone, nu un cămin civil. Această precizare este esențială, pentru că zona se află sub ocupație rusă, iar accesul jurnaliștilor independenți este limitat. În astfel de condiții, verificarea exactă a țintei, a bilanțului și a circumstanțelor atacului este extrem de dificilă.

Starobilsk se află în partea ocupată de Rusia a regiunii Luhansk, în estul Ucrainei. Orașul a fost capturat de forțele ruse după declanșarea invaziei pe scară largă, în 2022. Presa internațională notează că localitatea se află la aproximativ 65 de kilometri de linia frontului, o distanță care o plasează în raza atacurilor cu drone, dar și într-o zonă în care infrastructura civilă și cea militară pot ajunge să fie greu de separat în plin război.

Atacul vine într-un moment de tensiune ridicată, după o perioadă cu bombardamente intense ale Rusiei asupra orașelor ucrainene. În ultimele zile, atacuri rusești cu drone și rachete au lovit Odesa și Dnipro, provocând răniți și distrugeri în zone rezidențiale, la o universitate și la infrastructură civilă, potrivit autorităților ucrainene citate de Reuters. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile ocupate.

Cazul din Starobilsk intră astfel în logica dură a războiului de uzură: Moscova acuză Kievul că lovește civili, Kievul acuză Moscova că folosește propaganda și că își amplasează infrastructura militară în zone sensibile, iar civilii rămân cei care plătesc nota. Dincolo de amenințările lui Putin, problema majoră rămâne aceeași: lipsa unei verificări independente într-un teritoriu controlat de Rusia face ca fiecare detaliu să trebuiască tratat cu prudență.

Cert este că Rusia folosește incidentul pentru a justifica noi posibile atacuri, iar Putin a cerut deja armatei să pregătească opțiuni de răspuns. Ce nu este încă cert, și trebuie spus fără ocolișuri, este dacă ținta loviturii a fost exclusiv civilă, așa cum afirmă Moscova, sau una militară, așa cum susține Kievul. În război, adevărul ajunge rar primul la linia de sosire. De cele mai multe ori, vine după propagandă, după imagini selectate și după declarații făcute cu obiective politice clare.