România are acordul semnat pentru 16,68 miliarde de euro prin SAFE. Bani europeni pentru apărare, industrie și infrastructură strategică

România intră oficial în linie dreaptă pentru una dintre cele mai mari finanțări europene dedicate securității: 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE — Security Action for Europe. Comisia Europeană a finalizat joi procedura de semnare a acordului de împrumut, după ce documentul fusese semnat anterior de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și transmis la Bruxelles.

Suma este uriașă, dar trebuie spus limpede: nu vorbim despre bani gratis, ci despre împrumuturi europene pe termen lung, în condiții considerate avantajoase. România primește a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană prin acest instrument, după Polonia. Programul SAFE are la nivel european o valoare de până la 150 de miliarde de euro și este gândit pentru investiții rapide în apărare, securitate și industria europeană de apărare.

După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană poate acorda României o prefinanțare de 15% din împrumut, adică aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tranșele vor avea maturitate de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, ceea ce înseamnă că presiunea pe buget nu apare imediat, dar nota de plată rămâne, totuși, în contabilitatea statului.

Potrivit Ministerului Finanțelor, finanțarea va acoperi proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată și transport cu relevanță strategică. Din planul transmis Comisiei Europene, aproximativ 4,2 miliarde de euro sunt prevăzute pentru infrastructură rutieră de interes național, iar restul pentru proiecte din zona apărării și securității.

Aici intră miza reală: România nu primește doar bani pentru tehnică militară, ci și pentru proiecte care pot schimba infrastructura strategică din estul țării. Autoritățile au indicat investiții precum Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni, proiecte esențiale pentru legătura Moldovei cu marile coridoare europene și pentru conexiunile spre Republica Moldova și Ucraina.

Programul va fi gestionat de Ministerul Finanțelor, în timp ce Cancelaria Prim-Ministrului va avea rol de supervizare generală. Implementarea proiectelor revine mai multor instituții, printre care Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, SRI, STS, SIE, SPP, Ministerul Transporturilor și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Parlamentul a aprobat deja, la finalul lunii aprilie, contracte de apărare de 8,33 miliarde de euro care urmează să fie finanțate prin SAFE. Reuters a relatat că banii vizează achiziții militare, producție internă, elicoptere, radare, sisteme anti-dronă și legături de transport către Ucraina și Republica Moldova.

Dincolo de comunicarea oficială, acest acord pune România în fața unui test simplu: poate transforma o finanțare istorică în proiecte reale sau o va îngropa în proceduri, întârzieri și clasicele „urmează să”? Pentru că SAFE nu înseamnă doar apărare pe hârtie. Înseamnă contracte, termene, industrie, infrastructură și responsabilitate bugetară.

Cu alte cuvinte, România are acum acces la bani. Partea grea abia începe: să-i cheltuiască inteligent, transparent și la timp.