„Pe 3 februarie se va stimulate scânteia diplomatică”, a anunțat președintele de la cumpăna politică a stângii în timpul unui eveniment pe micile ecrane alături de echipa sa de minștri, conform informațiilor preluate de AFP și Agerpres.

O alianță îndelungată în contextul protejării securității leagă capitalele Bogota și Washington, însă solidele punți de legătură între acestea s-au clătinat o dată cu revenirea controversatului Donald Trump pe scena politică la începutul acestui an.

Vizita lui Gustavo Petro, pe fundalul unui an plin de „săgeți” verbale între cei doi lideri, intervine în contextul amenințărilor severe venite dinspre America de Nord cu privire la o eventuală intervenție militară în Columbia și în cadrul prinderii de către forțele americane ale fostului lider venezuelean, Nicolás Maduro.

Interesant este faptul că Petro, în vârstă de 65 de ani și aflat în pragul încheierii mandatului său prezidențial, se opune cu fermitate acțiunilor militare din zonă initiate de Trump. Fostul guerillero acuză Statele Unite de răpirea „nejustificată” a lui Nicolás Maduro. În schimb, Trump îl avertizează pe omologul său columbian: „Ar fi bine să stai cu ochii în patru”, numindu-l un „om bolnav, dependent de cocaina”.

Gustavo Petro nu s-a ferit să condamne și atacurile americane asupra unor nave suspecte de contrabandă cu droguri în apele Mării Caraibelor și Oceanului Pacific. Aceste atacuri au rezultat în mai mult de o sută de morți și au dus la distrugerea a numeroase nave – acțiuni contestate vehement de organizațiile pentru drepturile omului.

Totodată, Trump îl acuză pe liderul columbian de complicitate în traficul de droguri, fără a oferi vreo dovadă. Pentru aceasta, administrația nord-americană a decis să aplice sancțiuni financiare lui Gustavo Petro și familiei acestuia.

Șmecheria cu apa caldă din București nu e nici pe departe o glumă de sezon. De mai bine de o săptămână ne învârtim în cerc pe un carusel al avariilor și acum spun experții că este o arie mult mai largă în pericol.

Popind de la vatră, primarul general Ciprian Ciucu spune că de vină e instalația la fel de opacă ca și zilele de ianuarie. Pe românește, avem cazane pe care dacă le pornești vor opri toată încălzirea în București. Risc să pui alarma la superlativ? Hai să nu.

Dar de ce nu se aprind corturile de negocieri și se aprind instalațiile vechi? Ei bine, limba de lemn oficială zice că apa tare ca oțelul duce, de fapt, la rugină. În caz că te întrebi dacă avem înlocuitori, veștile sunt proaste. Moldovenii știu mai bine ce înseamnă tehnologia modernă, deoarece singurul CET modernizat e la Vest.

Intrebarea care ne trecu prin minte e dacă vom avea frig în călcâie toată iarna. Ciucu tatăl nostru de iarnă, ne liniștește cu un „să sperăm că nu”. Și adaugă cu vădit optimism că din câte știe el o criză e trecătoare. Frumos, dar e ianuarie și „sperăm „principal pe căldură.

Ciucu confirmă că unul din deranj se datorează unui sistem descrâncenat, deoarece nu el, Primăria Capitalei, controlează agentul termic ci trupa lui de la Ministerul Energiei. Așa că Ciucu, gata cu privirea în zare, găsește soluția: să aducă Elcen în ograda Primăriei Capitalei. Și cum a mințit? Premierul a și aruncat câțiva bănuți pentru îmbunătățirea acestui nor de probleme pe care l-am numit „sisteme de producție”.

Pe final, cu privire la vechiile administrații, Ciucu ne spune că nimeni nu e de vină dar nici un om nu poate stăvili râul problemelor la infinit. Primarii au pierdut cursa, investite abia au răzbătut și totuși înlocuirea rețelei primare a ajuns la 30% în timpul mandatului lui Nicușor Dan, adică vreo 1.000 de kilometri de rețea.

Cu această bombă de știre, Ciucu ne asigură că el va duce procentul înlocuirii la 70%, iar peste 10 ani visează să înlocuiască tot. Pentru acum, o întâlnire cu ministrul Energiei promite rezolva neajunsurile.

În războiul înregistrat de aplicația Termo Alert, rața furnizării căldurii a ajuns la 38% în Capitală, cu cele mai afectate fiind sectoarele 2 și 3, unde frigiderul este temporar la modă. Dar răbdare, să sperăm că Primăria Capitalei ne va topi gheața de pe suflete, până la urmă.

Găzduiește un mega eveniment la Casa Albă, în timp ce Donald Trump se pregătește să se așeze la masa negocierilor cu oficiali air din Danemarca și Groenlanda. Președintele american, de când s-a întors la conducerea Statelor Unite, nu lasă o săptămână fără să amintească ideea de a cumpăra Groenlanda, o regiune arctică care este mai degrabă nelocuită, dar strategică din punct de vedere geopolitic.

Jocurile de putere și lovitura sa de disperare s-au accentuat după capturarea președintelui venezuelean, Nicolás Maduro, la debutul acestui an. Cu inimosul dans danez, Lars Lokke Rasmussen, acum este în sfârșit timpul să se asigure că toate confuziile sunt rezolvate. Locul de intalnire? Casa Albă, la invitația vicepreședintelui JD Vance, care nu este tocmai fanul Danemarcei, notează Agerpres.

Donald Trump, însă, nu concepe un „nu” drept răspuns. Recent, a atras și mai mult atenția asupra lui prin declararea ideii de a prelua Groenlanda, „cu orice preț ”. Își motivează obsesia spunând că Statele Unite au nevoie să își asigure poziția în Arctica, pentru a face față Rusiei și Chinei.

Regsponderea lui începe să formeze o cramă de cap pentru o diplomată groenlandeză, Vivian Motzfeldt, fiind la fel de hotărâtă să respingă planurile lui Trump. Primul-ministru al Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen explică, pur și simplu: „Groenlanda nu va aparține Statelor Unite. Groenlanda nu va fi condusă de Statele Unite. Groenlanda nu va face parte din Statele Unite”.

Și totuși, la auzul refuzului categoric, Donald Trump trage uma tresărea: „Ei bine, aceasta este problema lor”. „Nu știu nimic (despre primul-ministrul groenlandez), dar asta va deveni o mare problemă pentru el”, adaugă președintele.

Danezii, în răspuns, afirmă că nu s-au lăsat intimidați de ceea ce numesc ei „presiunea complet inacceptabilă din partea celui mai apropiat aliat al nostru”. Argumentând că au investit 90 de miliarde de coroane (12 miliarde de euro) pentru întărirea prezenței militare în Arctica, sunt hotărâți să reziste încercărilor de intimidare ale Americii.

Mai mult, după „baletul” diplomatic de la Casa Albă, o delegație a Congresului american va merge la Copenhaga pentru a-și exprima solidaritatea cu Danemarca. Un gest care arată că nu toți americanii sunt de acord cu ideile lui Trump. Analiza senatorului democrat Dick Durbin spune totul: „Scenariile continue ale președintelui Trump asupra Groenlandei nu sunt constructive și doar slăbesc alianța noastră cu NATO”.