În data de 15 aprilie 2025, a avut loc un moment important pentru justiția din România. În cadrul procesului „Bădescu şi alţii c. României”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a concluzionat, fără nici o îndoială, că nu s-a încălcat articolul 7 (nicio pedeapsă fără lege) al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

În centrul acestui caz sta o acuzație serioasă. Reclamantele, care ocupă funcții de judecătoare, au fost trimise în fața instanțelor pentru abuz în serviciu și au susținut că legea penală nu a fost aplicată în mod corect.

Curtea a analizat detaliat cazul și a concluzionat că judecătoarele nu au fost acuzate fals pentru o decizie legală pe care au luat-o, ci pentru comportamentul lor anterior la luarea deciziei. În termeni simpli, acestea au manipulat faptele pentru a obține rezultatul dorit în instanță, o acțiune care a cauzat daune serioase.

În context, autoritățile naționale au concluzionat că judecătoarele au folosit un anumit mecanism legal, cunoscut sub numele de principiul „ne bis in idem”, pentru a ajuta la formularea soluției pe care o doreau.

Este important de menționat că Curtea a lăsat clar că rolul anchetelor penale nu este de a verifica dacă sentințele judecătorești anterioare sunt valide, ci de a descoperi dacă există comportamente îndoielnice sau ilegale care pot influența rezultatul proceselor. În acest sens, instanțele române au diferențiat între emiterea unei decizii și comportamentul inadecvat care a precedat-o.

Detalii suplimentare despre decizia Curții se pot găsi [aici](https://hudoc.echr.coe.int/eng#%7B%22itemid%22:%5B%22001-242677%22%5D%7D).

Știrea zilei vine de la Ministerul Sănătății! Legea drepturilor pacientului suferă o transformare majoră, ce începe să fie pusă în aplicare de astăzi. De acum încolo, pacienții pot direcționa donațiile doar către spitalele unde au fost îngrijiți, nu mai pot da bani drept cadou personalului medical, cum se întâmpla până acum.

Această schimbare a venit după ce, anterior, oamenii puteau oferi bani medicilor fără să încalce legea, dar, a fost introdusă o hotărâre finală prin care medicii care primesc astfel de sume pot avea probleme cu justiția.

Noua lege prevede că angajații din spitale nu mai au voie să insiste în fața pacienților pentru a obține beneficii materiale adiționale. Înainte, se permitea pacienților să ofere bani sau donații personalului spitalului unde au fost tratați.

Cu noile reguli, pacienții își pot adresa donațiile doar către instituția medicală, eliminând opțiunea de a oferi bani personalului medical.

De asemenea, exista o propunere ca spitalele să facă publice toate donațiile pe un site dedicat, gestionat de Ministerul Sănătății, însă acest lucru nu va fi pus în practică.

Potrivit Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, pacienții au voie să ofere bani cadru medical sau spitalului unde au fost îngrijiți, însă medicii nu au dreptul să accepte. Această practică este acum greu de înțeles.

În contextul actual, legea nu susține ideea de a oferi cadouri personale medicilor. Acest lucru nu este un obicei financiar în rândul altor profesii, cum ar fi polițiștii, pompierii sau profesorii, de aceea susținem ca această formă de recunoștință să fie adresată întregii unități medicale, nu doar medicilor sau altor angajați.

În concluzie, oamenii vor putea de acum încolo să arate recunoștința față de personalul medical doar prin donațiile făcute spitalelor, nu prin bani oferiți personalului medical.

România continuă să se confrunte cu un val crescând de exploatare umană, potrivit ultimelor date furnizate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). În 2024, numărul victimelor traficului de persoane a atins un nou record, marcând o creștere îngrijorătoare a acestei probleme nefericite.

Raportul ANITP relevă că în anul anterior au fost raportate 610 victime ale acestui oribil flagel, reprezentând o creștere de peste 35% în comparație cu cele 451 de cazuri înregistrate în 2023. Acest trend ne alarmează asupra necesității unor măsuri mai eficiente pentru a combate și preveni acest fenomen permanent.

În plus, o caracteristică sinistră a acestui raport se referă la vârsta victimelor. Numărul fetelor minore exploatate a crescut de la 182 în 2023 la 295 în 2024, ceea ce evidențiază că, din nefericire, copiii devin din ce în ce mai vizați de aceste rețele de trafic.

Cele mai frecvente formele de exploatare în 2024 au fost exploatarea sexuală (308 victime), urmată de pornografia infantilă (150 de victime), confirmând că traficanții se diversifică și se adaptează, folosind tot mai des mediul online pentru a-și recruta victimele.

O notă de speranță este îmbunătățirea semnalată în identificarea și raportarea de cazuri de trafic de persoane de către instituțiile publice și private din domeniul imigrației și al asistenței persoanelor vulnerabile. Acest progres arată că instruirea și cooperarea interinstituțională pot avea un impact semnificativ.

Creșterea alarmantă a numărului de victime constatată în 2024 subliniază că traficul de persoane rămâne o amenințare serioasă în România. Pentru a răspunde acestui apel, autoritățile, societatea civilă și comunitatea internațională trebuie să își unească forțele și să prioritizeze prevenția, educația, protecția victimelor și pedepsirea celor implicați.

Tine minte, traficul de persoane este o infracțiune gravă. Conform art. 210 din Codul Penal, cei care recrutează, transportă, transferă, adăpostesc sau primesc persoane în scopul exploatării acestora, profită de vulnerabilități sau abuzează de autoritate, riscă între 3 și 10 ani de închisoare, plus interzicerea exercitării anumitor drepturi. Consimțământul victimei nu este o excepție acceptată.