Locuitorii zonei Leșu au primit vești bune. De la începutul lunii mai 2025, Barajul Leșu se va regenera, printr-un grandios program de renovare. Acesta a fost posibil datorită succesului Administrației Bazinale de Apă (A.B.A.) Crișuri, care a organizat licitația pentru proiect. Bugetul acestei misiuni este de 98.939.587,12 lei, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și are ca scop creșterea eficienței și siguranței funcționării barajului.

În curând, la sediul „Apele Române” din București, va fi semnat contractul. Este un moment la care s-a ajuns rapid, sub o lună, datorită eforturilor A.B.A. Crișuri. Directorul administrației, Pásztor Sándor, a mulțumit colegilor pentru dedicare și tuturor celor care au susținut acest proiect esențial pentru zona montană din Bihor.

Valul de renovări va dura un an, între mai 2025 și iunie 2026, realizat de expertizele companiilor S.C. SOCOT S.A., S.C. AQUAPROIECT S.A. și alți subcontractanți. Vor fi realizate numeroase îmbunătățiri, de la consolidarea structurii barajului, la modernizarea sistemului de alarmă, îmbunătățirea iluminării publice, montarea unor insule plutitoare pentru colectarea deșeurilor și protecția biodiversității locale.

Înarmat cu aceste modificări, Barajul Leșu va deveni un simbol al evoluției durabile în infrastructura hidrotehnică românească, având un rol vital în gestionarea apei, protejarea împotriva inundațiilor și îmbunătățirea vieții comunităților locale. Acest efort face parte dintr-un plan mai mare a PNRR de modernizare a infrastructurii de apă și reduce impactul schimbărilor climatice, asigurând un viitor sigur și durabil pentru România.

Miercuri, 23 aprilie 2025, e ziua în care rezultatele finale ale examenului de intrare în lumea avocaturii și-au făcut apariția. Comisia Națională de Examen a dat verdictul final, confirmând lista inițială de rezultate, fără schimbări, chiar după analizarea protestelor legate de punctajul obținut de candidați.

Deși s-au verificat din nou toate lucrările celor care au contestat rezultatele, comisia a constatat că nota inițială a rămas aceeași pentru fiecare dintre ei. Așadar, fiecare contestație a fost respinsă.

Acest bilanț confirmă seriozitatea și transparența procesului de corectare a testelor, care ating din plin fiecare candidat ce aspiră la titlul de avocat stagiar sau cei care și-au dorit o schimbare de carieră în lumea juridică.

De data aceasta, 11 din cei 47 de aspiranți la titlul de avocat stagiar în Baroul Bihor au trecut cu brio de examen, ceea ce reprezintă un procent de 23% de succes. Între timp, Baroul Cluj a continuat tradiția de a avea cele mai multe nume noi în modul de avocatură – 37 au reușit să își îndeplinească visul.

Cei care au fost admisși acum urmează a începe pregătirea profesională organiată de INPPA. Ceilalți nu trebuie să-și piardă speranța, vor avea ocazia să se pregătească și mai bine pentru sesiunile viitoare de examen.

Rezultatele examenului se pot consulta urmând acest link[Rezultate_candidati_avocat_stagiar_sesiunea_06_aprilie_2025](https://www.bihorjust.ro/wp-content/uploads/2025/04/Rezultate_candidati_avocat_stagiar_sesiunea_06_aprilie_2025-1.pdf), sau pentru descărcare, apăsați aici[Descarcă](https://www.bihorjust.ro/wp-content/uploads/2025/04/Rezultate_candidati_avocat_stagiar_sesiunea_06_aprilie_2025-1.pdf).

O întâlnire la nivel înalt a adus în discuție probleme juridice complexe în București, pe 23 și 24 septembrie 2024. Președinții secțiilor civile ale eșaloanelor superioare ale justiției din România, adică Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel, au discutat despre incompatibilitățile în practicile juridice în privința legislației civile.

Subiectul principal de discuție a girat în jurul instanțelor care emit un mandat de aducere, conform articolului 938 (5) din Codul de Procedură Civilă, pentru a asigura prezentarea unei persoane aflate sub tutelă sau în proces de a fi pusă sub tutelă. Aceasta este necesară în cazul unui refuz nejustificat al persoanei de a se prezenta pentru evaluarea stării sale.

S-au vehiculat două perspective principale referitoare la interpretarea acestui articol. Potrivit uneia, indiferent de motivul neprezentării, instanța va emite un mandat de aducere pentru persoana aflată sub ocrotire. Într-o a doua viziune, instanța va dispune un mandat de aducere doar în cazul în care persoana refuză nejustificat să se prezinte pentru evaluare.

O problemă secundară, dar extrem de importantă, a fost discutată în referire la momentul inițierii procedurii de emitere a mandatului de aducere. Unele opinii consideră că aceasta nu poate fi luată în considerare fără a exista un termen oficial de judecată și fără a fi discutată cu toate părțile implicate. Alte opinii sugerează că măsura poate fi inițiată înainte de a fi stabilit primul termen de judecată, fără a necesita aprobarea altor părți.

În orice caz, procedura de emitere a unui mandat de aducere trebuie să fie pusa în practică în cazul unui refuz nejustificat al persoanei de a se prezenta în fața instanței. Acest mandat implică organele de poliție sau de ordine publică care trebuie să aducă persoana în fața instanței.

Concluzia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost că instanța poate emite un mandat de aducere pentru persoanele a căror protecție este solicitată, în cazul în care refuză nejustificat să se prezinte pentru evaluare. În plus, instanța trebuie să ofere un termen de judecată și să notifice toate părțile implicate în prealabil, înainte de a lua această măsură.