România intră, în noaptea de 30 spre 31 martie 2024, începând cu ora 00,00, în Spaţiul Schengen, cu frontierele aeriene şi maritime. De la această dată controalele la frontierele aeriene și maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră.
În contextul adoptării Ordonanței de Urgență nr. 25 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor și al frontierei, începând cu 31 martie anul curent, cetățenii care călătoresc în statele din spațiul Schengen nu vor mai trebui să treacă prin controlul de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliției de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceștia urmând să meargă direct către porțile de îmbarcare. În sarcina pasagerilor nu va fi nicio obligație suplimentară. La Bucureşti, acest moment va fi marcat printr-un eveniment care va avea loc pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” – Otopeni, la terminalul Plecări.
Vor mai avea loc controale ale polițiștilor de frontieră?
Polițiștii de frontieră vor fi în continuare prezenți în incinta aeroporturilor și vor efectua acțiuni polițienești punctuale și inopinate pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate posibile fapte ilegale.
Acțiunile polițienești se vor efectua în baza unei analize de risc sau a unei suspiciuni rezonabile. Într-un astfel de caz, polițistul va putea face demersuri pentru a stabili identitatea persoanei și verificări în bazele de date operative. Polițiștii vor avea în dotare dispozitive mobile de control cu care vor efectua aceste verificări.
În situația în care suspiciunile nu se confirmă, persoana își poate continua călătoria. Dacă acestea se confirmă, persoanei i se va întrerupe călătoria și se vor aplica măsuri legale.
Publicitate
Persoanele urmărite general sau internațional vor fi reținute și predate autorităților competente, iar celor care se constată că au comis infracțiuni – dețin substanțe interzise, documente false sau falsificate, sunt migranți ilegali – li se vor întocmi actele premergătoare cercetării penale.
Air Schengen pentru minori: care sunt noile reguli
În ceea ce privește cetățenii români minori, ca și în cazul adulților, aceștia nu vor mai efectua controlul de frontieră și vor merge de asemenea direct către poarta de îmbarcare. Aceștia NU vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spațiul Schengen cu aceleași documente ca și până în prezent.
În acest context reamintim pe scurt, care sunt documentele necesare la ieșirea din țară în cazul cetățenilor români minori, în funcție de situație:
Publicitate
Dacă minorul călătorește însoțit doar de un părinte sau de o terță persoană sunt necesare:
Document de călătorie valabil
Acordul celuilalt părinte dacă călătorește însoțit doar de unul dintre părinți
Acordul ambilor părinți când călătorește însoțit de altă persoană decât părintele
Doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reședință și face dovada în acest sens
Doar acordul unuia dintre părinți când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical și face dovada scopului declarat al călătoriei
Dacă minorul are peste 16 ani și călătorește neînsoțit va avea nevoie de:
Document de călătorie valabil
Acord din partea ambilor părinți
Doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reședinței în țara în care călătorește
Pentru a verifica dacă cetățenii români minori și însoțitorii acestora sunt în posesia documentelor amintite, polițiștii de frontieră pot efectua verificări punctuale în incinta aeroportului. Dacă se constată că aceștia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieșirea din țară.
Călătorii către state non-Schengen: aceleași proceduri
Pentru deplasările către state non-Schengen, atât pentru adulți cât și pentru minorii români, condițiile de călătorie rămân neschimbate, iar verificarea documentelor se va face la filtrele de control ale Poliției de Frontieră.
Operațiunea „Jupiter” lovește din nou: luni dimineață, Parchetul General și polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au desfășurat 78 de percheziții la nivel național, vizând un amplu dosar de infracțiuni economice.
Publicitate
O parte dintre descinderi au avut loc în județul Bihor, la sediile unor firme controlate de oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula, în localitățile Rieni, Ștei și Sudrigiu.
Într-un comunicat oficial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că acțiunea vizează fapte precum contrabandă, evaziune fiscală, delapidare, înșelăciune, contrafacere, furt, amenințare, hărțuire, uz de armă fără drept, braconaj și infracțiuni silvice.
Poliția Română a transmis că obiectivul operațiunii este documentarea activităților ilegale, recuperarea prejudiciilor și indisponibilizarea bunurilor obținute ilicit, urmând ca mai multe persoane să fie conduse la audieri pentru stabilirea măsurilor legale.
Acțiunea a fost coordonată împreună cu IPJ Bihor și Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj-Napoca, în contextul unei investigații extinse privind delapidare și evaziune fiscală de proporții.
Publicitate
„Din cercetările efectuate până în prezent, a reieșit că două persoane fizice, care ar fi coordonat activitatea unui grup de nouă persoane juridice, ar fi implementat un mecanism infracţional complex având ca finalitate transferul nelegal al activelor aflate în patrimoniul persoanelor juridice din cadrul grupului către alte opt persoane juridice din afara grupului, însă aflate în sfera de control a aceloraşi persoane fizice”, se menționează în comunicatul oficial al procurorilor.
Potrivit anchetatorilor, mecanismul infracțional ar fi fost conceput și pus în aplicare în contextul deciziilor pronunțate de Comisia Europeană, Tribunalul Uniunii Europene și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, prin care statul român a fost obligat să recupereze de la grupul de firme controlat de frații Ioan și Viorel Micula sumele plătite acestora între 2014 și 2019 — aproximativ 792 de milioane de lei (echivalentul a 400 de milioane de euro). Din total, 178 de milioane de euro reprezintă debitul principal, restul fiind dobânzi și penalități, calificând astfel plata drept ajutor de stat ilegal.
Începând cu anul 2018, mai multe companii din cadrul grupului European Food & Drinks – între care European Drinks SA, European Food SA, Multipack SRL, Transilvania General Import Export SEL și Rieni Drinks SA – ar fi transferat bunuri de mare valoare din patrimoniul propriu către alte firme aflate, în realitate, tot sub controlul acelorași proprietari. Printre activele mutate s-ar fi numărat terenuri, hale industriale, clădiri de producție, utilaje și echipamente, evaluate la circa 163 de milioane de lei.
Publicitate
Aceste transferuri ar fi fost realizate prin vânzări directe sau compensări de creanțe dificil de justificat, către societăți precum European Food International SRL, European Drinks International SRL, Certinvest SRL, Hotel Club Estival 2002 SA, Plus Quadriga SRL, Pro Quadriga SRL și Royal Estates & Buildings SRL.
Prin această schemă, statul român ar fi fost privat de posibilitatea reală de a recupera sumele stabilite de instanțele europene, în timp ce grupul controlat de frații Micula ar fi continuat să funcționeze prin intermediul unor firme considerate „curate”, neafectate de obligațiile financiare impuse.
„Învârteli” cu active de sute de milioane
Potrivit documentelor oficiale citate de Digi24.ro, mai multe companii din grupul European Food & Drinks, controlat de frații Micula, ar fi trecut printr-o diminuare semnificativă a activelor, în urma unor transferuri interne către firme aflate în aceeași sferă de control.
Astfel, European Food SA, care în 2018 deținea active în valoare de 997 de milioane de lei, a ajuns în 2024 la aproximativ 490 de milioane de lei, diferența fiind transferată către Certinvest SRL și European Food International SRL.
Publicitate
Un scenariu similar s-a petrecut și în cazul Multipack SRL, ale cărei active s-au redus de la 104 milioane de lei în 2018 la 41 de milioane în 2024, restul fiind mutate către aceleași două societăți.
De asemenea, Rieni Drinks SRL a scăzut de la 420 de milioane de lei în 2018 la 199 de milioane în 2023, activele fiind transferate către Pro Quadriga SRL și European Drinks International SRL.
Situația s-a repetat și la Transilvania General Import Export SRL, unde s-au constatat ieșiri semnificative de active în perioada 2018–2024 — în special între 2022 și 2024, când s-au înregistrat valori de 59 de milioane de lei în 2022, 16 milioane în 2023 și 90 de milioane în 2024. Și în acest caz, beneficiarii transferurilor ar fi fost Pro Quadriga SRL și Certinvest SRL.
Publicitate
Mecanismul transferurilor
Potrivit anchetatorilor, schema ar fi fost construită pe baza unor creanțe pretinse de firmele European Food International SRL, European Drinks International SRL, Certinvest SRL, Hotel Club Estival 2002 SA, Plus Quadriga SRL și Pro Quadriga SRL asupra companiilor din grupul European Food & Drinks.
Cum aceste creanțe nu ar fi putut fi achitate în numerar, s-ar fi trecut la compensarea datoriilor prin cedarea unor active de mare valoare – terenuri, hale, clădiri de producție, echipamente și instalații industriale. În alte cazuri, bunurile ar fi fost vândute direct către aceleași societăți, sub pretextul stingerii unor obligații financiare.
Sub acoperirea legalității
Procurorii subliniază că, în teorie, un astfel de mecanism de compensare este legal, atâta timp cât creanțele provin din tranzacții comerciale reale, evaluate corect și justificate prin documente contabile.
Publicitate
În cazul de față, însă, anchetatorii suspectează că aceste operațiuni ar fi fost simulate, folosite doar pentru a acoperi transferul nelegal al activelor din companiile urmărite de stat, astfel încât acestea să devină insolvente sau lipsite de bunuri executabile, în timp ce controlul economic rămânea în mâinile acelorași persoane.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a anunțat că, în perioada iunie–august 2025, 46 de angajați din județ urmează să fie disponibilizați în cadrul unor concedieri colective. La nivel regional, au fost transmise notificări privind un total de 156 de posturi reduse.
Firmele afectate activează în domenii importante: construcții, comerț cu combustibili și producție de mobilă. Potrivit autorităților, companiile au respectat obligația legală de a notifica din timp intenția de concediere, iar ITM va urmări modul în care se respectă drepturile angajaților.
Publicitate
În paralel, inspectorii de muncă au derulat controale ample în luna mai, verificând aproape 200 de firme din județ. În urma acțiunilor de control, s-au aplicat peste 300 de sancțiuni, inclusiv amenzi în valoare totală de peste 680.000 de lei. Au fost depistate și 20 de persoane care lucrau fără forme legale, cele mai multe în construcții și transport.
Concedierile vin într-un context economic dificil pentru anumite sectoare, iar autoritățile atrag atenția că piața muncii din județ rămâne volatilă. La finalul lunii mai, în Bihor erau înregistrați peste 190.000 de angajați cu contracte active.