Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a anunțat că, în perioada iunie–august 2025, 46 de angajați din județ urmează să fie disponibilizați în cadrul unor concedieri colective. La nivel regional, au fost transmise notificări privind un total de 156 de posturi reduse.

Firmele afectate activează în domenii importante: construcții, comerț cu combustibili și producție de mobilă. Potrivit autorităților, companiile au respectat obligația legală de a notifica din timp intenția de concediere, iar ITM va urmări modul în care se respectă drepturile angajaților.

În paralel, inspectorii de muncă au derulat controale ample în luna mai, verificând aproape 200 de firme din județ. În urma acțiunilor de control, s-au aplicat peste 300 de sancțiuni, inclusiv amenzi în valoare totală de peste 680.000 de lei. Au fost depistate și 20 de persoane care lucrau fără forme legale, cele mai multe în construcții și transport.

Concedierile vin într-un context economic dificil pentru anumite sectoare, iar autoritățile atrag atenția că piața muncii din județ rămâne volatilă. La finalul lunii mai, în Bihor erau înregistrați peste 190.000 de angajați cu contracte active.

În contextul deficitului de forță de muncă locală, angajatorii din județul Bihor apelează tot mai frecvent la recrutarea de muncitori din țări non-UE. Conform datelor furnizate de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bihor, numărul firmelor care au solicitat adeverințe pentru angajarea de cetățeni din afara Uniunii Europene a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, dacă în 2020, 212 companii au solicitat adeverințe pentru 944 de muncitori non-UE, în 2021 numărul angajatorilor a crescut la 318, cu 4.040 de adeverințe solicitate. Tendința ascendentă a continuat și în 2022, când 478 de firme au solicitat 5.760 de adeverințe.

Majoritatea acestor muncitori provin din țări precum Bangladesh, Sri Lanka, Taiwan, China, Republica Moldova și Turcia, fiind angajați în diverse sectoare economice. Printre meseriile pentru care au fost recrutați se numără: zidari, dulgheri, fierari betoniști, muncitori necalificați în construcții, bucătari, ospătari, cameriste, manipulanți mărfuri, lăcătuși mecanici, electricieni, sudori, tâmplari și șoferi.

Această tendință reflectă dificultățile întâmpinate de angajatorii bihoreni în a găsi personal local calificat sau dispus să ocupe anumite poziții, în special în domenii precum construcțiile, industria ospitalității și producția industrială. În acest context, recrutarea de muncitori din afara Uniunii Europene a devenit o soluție viabilă pentru a acoperi deficitul de personal și a asigura continuitatea activităților economice.

La nivel național, Guvernul României a aprobat pentru anul 2025 un contingent de 100.000 de muncitori din afara UE, menținând astfel plafonul stabilit în anii precedenți. Această decizie vine ca răspuns la solicitările angajatorilor care se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă în diverse sectoare.

În concluzie, recrutarea de muncitori din țări non-UE reprezintă o soluție adoptată de tot mai mulți angajatori din Bihor pentru a face față provocărilor legate de lipsa forței de muncă locale, contribuind astfel la menținerea și dezvoltarea activităților economice în regiune.

În perioada 20-21 ianuarie 2025, Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea a fost gazda unui curs intensiv intitulat „Etica în Inteligența Artificială și Finanțe Digitale”. Acest eveniment a reunit cadre didactice, experți și doctoranzi din diverse țări europene, oferind o platformă de dezbatere asupra provocărilor etice asociate utilizării datelor reale în dezvoltarea modelelor de Machine Learning (ML).

Cursul face parte din proiectul european Horizon Marie Skłodowska-Curie – DIGITAL, și a fost organizat în colaborare cu instituții academice de prestigiu, precum Universitatea din Twente (Olanda), Universitatea din Coimbra (Portugalia), Universitatea de Economie din Bratislava (Slovacia), Universitatea din Sofia St. Kliment Ohridski (Bulgaria), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Participanții au avut ocazia să exploreze subiecte de actualitate la intersecția dintre etică, inteligență artificială și inovațiile în finanțele digitale, contribuind astfel la formarea unei comunități academice europene preocupate de aceste teme emergente.