Ambasada Rusiei în România a transmis, într-o postare pe Facebook, că informațiile prezentate de Ministerul român al Afacerilor Externe ambasadorului Vladimir Gheorghievici Lipaev nu pot fi considerate dovezi, întrucât nu ar include date privind traiectoria dronei.

Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România au declarat că le-au transmis diplomaților români faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse nu au vizat și nu vor viza niciodată obiective civile. Totodată, aceștia au precizat că autoritățile române nu au prezentat coordonatele de pătrundere în spațiul țării și nici traseul parcurs de dronă, elemente considerate esențiale pentru a susține acuzațiile formulate.

În comunicat, Ambasada Rusiei relatează , că „natura fragmentelor indică fără echivoc faptul că drona nu a căzut de una singură, ci a fost doborâtă de forțele de apărare aeriană, ceea ce s-ar fi putut întâmpla numai în afara spațiului aerian al României. Acest lucru exclude complet orice speculații privind o presupusă încălcare intenționată a integrității teritoriale a României și privind orice amenințări la adresa securității sale din partea Rusiei”.

Reacția Ambasadei Rusiei vine după ce, vineri seara, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, la dispoziția ministrului Oana Țoiu. Convocarea a avut loc în contextul dovezilor prezentate de partea română privind prăbușirea unei drone pe teritoriul județului Tulcea, incident care a generat tensiuni diplomatice între cele două state.

„Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, a expus MAE, vineri, într-un comunicat de presă.

În noaptea de 10 spre 11 noiembrie, Rusia a declanșat o nouă serie de atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, radarele românești au detectat grupuri de drone aflate în apropierea graniței, ceea ce a dus la activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană.

Ca măsură de siguranță, a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, în contextul numeroaselor explozii produse pe malul ucrainean al Dunării, în zona portului Izmail.

Coaliția de guvernare a ajuns la un acord privind reforma administrației publice. Aproximativ 13.000 de angajați urmează să fie concediați, iar cumulul pensiei cu salariul la stat a fost interzis — însă măsura lasă loc unei excepții.

După lungi negocieri, partidele aflate la guvernare au ajuns, în cele din urmă, la un consens privind reforma administrației publice, una dintre cele mai dezbătute măsuri din ultima perioadă.

Noua lege prevede reducerea cu 30% a numărului total de posturi disponibile în instituțiile publice, însă nu mai mult de 20% dintre locurile de muncă ocupate în prezent. Practic, aproximativ 13.000 de angajați urmează să fie concediați – un obiectiv anunțat încă de la început de premierul Ilie Bolojan. De asemenea, cheltuielile administrației publice vor fi reduse cu 10%.

Tot în cadrul reformei, cumulul pensiei cu salariul în sistemul de stat va fi interzis, însă cu o excepție: pensionarii care aleg să se reangajeze vor putea păstra cel mult 15% din pensia necontributivă, restul urmând să fie suspendat pe durata activității.

Tichete de masă majorate

Guvernul a decis majorarea valorii tichetelor de masă la 45 de lei, cu 5 lei mai mult decât în prezent, dar sub nivelul de 50 de lei discutat anterior.

Tot în cadrul reformei, Parlamentul României va fi redus numeric. Începând cu legislatura din 2028, numărul aleșilor va scădea cu 10%, ajungând la 400 de parlamentari, față de 465 în prezent.

În paralel, Guvernul menține ideea introducerii camerelor de tip Body Cam pentru inspectorii ANAF, precum și a testării cu poligraful a acestora, ca măsuri suplimentare de transparență și integritate.

Executivul așteaptă însă motivarea Curții Constituționale (CCR), care a respins articolul respectiv din legea reformei fiscale. În funcție de concluziile acesteia, Guvernul va decide dacă își va angaja din nou răspunderea în Parlament sau va promova o nouă lege în regim de urgență.

După 15 ani de lucrări intense, planificări ambițioase și numeroase etape de construcție, Catedrala Mântuirii Neamului din București a fost inaugurată oficial. Considerată cea mai mare biserică ortodoxă din lume, catedrala a devenit rapid un simbol al spiritualității românești, dar și un subiect de dezbatere în spațiul public.

Un vis născut acum mai bine de un secol

Ideea construirii unei „Catedrale a Mântuirii Neamului” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, când Regele Carol I a propus ridicarea unui lăcaș monumental dedicat eroilor români căzuți în războaie. Proiectul a fost reluat de-a lungul decadelor, dar abia în anul 2010 au început efectiv lucrările, pe terenul aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului.

Un edificiu impresionant prin dimensiuni și arhitectură

Catedrala Mântuirii Neamului se întinde pe o suprafață de peste 50.000 de metri pătrați și are o înălțime de 120 de metri, depășind inclusiv Catedrala Sfânta Sofia din Istanbul și Biserica Sfântul Petru din Roma, dacă luăm în calcul volumul interior.

Construcția este realizată din beton armat de înaltă rezistență, cu elemente decorative din piatră sculptată, mozaicuri aurite și vitralii lucrate manual. Cupolele sunt acoperite cu foiță de aur de 24 de carate, iar clopotnița principală adăpostește cel mai mare clopot turnat în Europa de Est, cântărind peste 25 de tone.

Interiorul este la fel de spectaculos: mozaicul principal are peste 3.000 de metri pătrați, iar acustica a fost proiectată special pentru a amplifica vocile corale.

Finanțare: între donații și fonduri publice

Potrivit Patriarhiei Române, valoarea totală a investiției depășește 300 de milioane de dolari. Finanțarea a provenit din trei surse principale:

1. Fonduri publice, alocate de Guvern și de Primăria București, reprezentând aproximativ 60% din totalul investiției;
2. Contribuțiile Bisericii Ortodoxe Române, din bugetul propriu și din veniturile generate de instituțiile sale;
3. Donații private, provenite de la persoane fizice și companii care au dorit să sprijine ridicarea edificiului.

Această combinație de fonduri a generat o serie de controverse, mai ales în perioadele în care alocările bugetare au coincis cu crize sociale, economice sau sanitare. Criticii au susținut că banii ar fi putut fi direcționați către spitale sau infrastructură, în timp ce susținătorii au considerat că investiția are o valoare spirituală și culturală incomparabilă.

Simbol național și centru religios major

Catedrala nu este doar un lăcaș de cult, ci și un centru cultural și spiritual. Include un Muzeu al Creștinismului Românesc, o bibliotecă teologică, spații pentru activități educaționale și sociale, precum și o sală polivalentă destinată evenimentelor religioase de mare amploare.

Pe lângă funcția sa religioasă, edificiul a fost gândit și ca omagiu adus eroilor români din toate timpurile, având o criptă dedicată acestora și o serie de monumente comemorative în incintă.

Între mândrie națională și controversă publică

Reacțiile românilor sunt împărțite. Pentru mulți credincioși, catedrala reprezintă o împlinire istorică și un motiv de mândrie — un simbol al identității ortodoxe într-o Europă tot mai secularizată.

Pentru alții, însă, este o dovadă a deconectării autorităților de la nevoile reale ale populației. Criticii subliniază că investițiile publice în construcții religioase nu ar trebui să depășească sprijinul pentru domenii vitale precum sănătatea sau educația.

Un nou reper pentru București

Indiferent de opinii, Catedrala Mântuirii Neamului devine un reper arhitectural și turistic al capitalei. Poziționată strategic în centrul Bucureștiului, oferă o panoramă spectaculoasă și atrage deja mii de vizitatori zilnic.

În anii următori, autoritățile și Biserica Ortodoxă Română intenționează să finalizeze și amenajările exterioare, esplanadele, spațiile verzi și zonele de acces, astfel încât complexul să poată fi vizitat pe scară largă.

Concluzie

Catedrala Mântuirii Neamului nu este doar o construcție, ci o declarație de identitate națională. Este un proiect care unește și divizează deopotrivă, o realizare arhitecturală grandioasă, dar și un subiect de reflecție asupra modului în care România își gestionează valorile — între credință, tradiție și responsabilitate socială.