Într-una dintre cele mai controversate evoluții geopolitice din ultimele decenii, administrația președintelui american Donald Trump a lansat o operațiune militară surpriză în Venezuela, rezultată în capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale și aducerea acestora în Statele Unite, unde urmează să fie judecați pentru acuzații federale extrem de grave.

🇺🇸 Operațiune militară și capturarea lui Maduro

Sâmbătă dimineața, forțe speciale americane au interceptat liderul venezuelean în Caracas, în cadrul unei acțiuni catalogate de oficialii de la Washington ca fiind necesară pentru securitatea SUA și pentru combaterea traficului de droguri și terorismului. Maduro și soția sa, Cilia Flores, au fost transportați într-un centru federal de detenție din New York.

Trump a anunțat ulterior că Statele Unite vor administra Venezuela temporar până la o tranziție „sigură și judicioasă” spre democrație. Acțiunea a fost descrisă drept „un moment istoric” și o reafirmare a „puterii americane” în emisfera vestică.

Interesul strategic pentru petrolul venezuelean

Nu este un secret că Venezuela deține unele dintre cele mai vaste rezerve de petrol din lume. Analizele internaționale notează că, pe lângă motivele declarate ale operațiunii, Washingtonul are interes strategic pentru resursele energetice ale țării. În negocieri politice anterioare, Maduro ar fi oferit acces preferențial la petrol și aur ca pârghie diplomatică, iar SUA a consolidat presiunea asupra sectorului petrolier cu sancțiuni și blocaje. Trump însuși a vorbit deschis despre faptul că SUA intenționează să se apropie de resursele de ţiţei ale Venezuelei și să le integreze pe piețele globale în mod profitabil, sugerând că petrolul ar putea fi folosit pentru a „acoperi costurile” operațiunii.

Reacții internaționale: critici, îngrijorări și condamnări

Operațiunea a stârnit un val de reacții puternice din partea liderilor mondiali, mulți dintre ei criticând vehement acțiunea ca fiind o violare a suveranității și a dreptului internațional.

🇨🇳 China

Ministerul Afacerilor Externe de la Beijing a declarat că este „profund șocat și condamnă puternic” utilizarea forței de către SUA împotriva unui stat suveran, invitând la respectarea normelor internaționale și a Cartei ONU.

🇧🇷 Brazilia

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a denunțat atacul ca pe o „afrontare serioasă” împotriva suveranității Venezuelei și a subliniat riscurile pentru stabilitatea regională.

🇨🇴 Columbia

Președintele columbian Gustavo Petro a numit operațiunea ca fiind „o agresiune” împotriva întregii Americi Latine și a cerut o ședință de urgență a ONU.

🇪🇺 Uniunea Europeană

Liderii europeni, inclusiv șefa politicii externe UE și președintele Franței, au subliniat necesitatea respectării dreptului internațional și au avertizat că nicio soluție durabilă nu poate fi impusă prin forță.

Secretarul General al ONU, António Guterres, s-a declarat „profund îngrijorat” de precedentul creat prin utilizarea forței într-o astfel de manieră și a solicitat ca toate părțile să respecte dreptul internațional.

Picanterii și perspective critice

Pe rețelele sociale și în analizele politice circulă deja câteva teorii și critici care pun sub semnul întrebării pretextul oficial al operațiunii:

Un argument frecvent întâlnit este că acuzațiile de narcoterorism și trafic de droguri au fost folosite ca pretext pentru acțiuni strategice orientate spre controlul petrolului venezuelean, considerat „aurul negru” al lumii.

Ministerul Justiției din SUA a dezvăluit acte de punere sub acuzare extrem de serioase în Districtul Southern District of New York. Maduro este acuzat de:

• Narco-terorism,
• Conspirație pentru introducerea de cocaină în SUA,
• Coruperea instituțiilor publice pentru a facilita traficul de droguri,
• Cooperare cu grupări infracționale internaționale, inclusiv conexiuni controversate cu gangul Tren de Aragua.

Unii critici susțin că operațiunea ar putea servi la contracararea influenței Chinei și Rusiei în America Latină și la consolidarea dominației energetice a SUA, un punct subliniat atât de Casa Albă, cât și de oficiali americani în declarațiile lor.

În interiorul SUA, reacțiile sunt și ele împărțite: unii membri ai Congresului, inclusiv cei democrați, au criticat decizia ca fiind neautorizată legal fără mandat clar și fără aprobarea Congresului, în timp ce unii susținători ai lui Trump o văd ca un exemplu de „leadership dur” al Americii.

Capturarea președintelui Nicolás Maduro de către forțele americane marchează un moment fără precedent în relațiile internaționale recente. Mii de oameni din Venezuela au ieșit în stradă, iar situația politică internă rămâne extrem de fluidă, cu guvernul interimar ce susține că Maduro rămâne „singurul președinte legitim”.

Criticii internaționali avertizează că acțiunea riscă să destabilizeze regiunea și să creeze un precedent periculos în relațiile între state suverane, în timp ce SUA afirmă că scopul este restabilirea ordinii și promovarea unei tranziții democratice.

Concluzia este că decizia lui Donald Trump de a lansa o operațiune militară care a condus la capturarea lui Nicolás Maduro și la intervenția directă în Venezuela este una dintre cele mai controversate și majore mișcări geopolitice ale ultimilor ani. Ea a atras nu doar laude sau critici interne, ci un val de reacții internaționale, punând sub semnul întrebării viitorul relațiilor globale, rolul SUA în emisfera vestică și modul în care resursele energetice vor influența diplomația mondială.

Premierul Ilie Bolojan a reacționat după acuzațiile lui Sorin Grindeanu, care a susținut că în Guvern ar exista persoane cu poziții antiamericane, și criticile privind

Ilie Bolojan a declarat că Guvernul României acționează în interesul țării, iar relația cu Statele Unite este una strategică, pe care autoritățile o consolidează constant. El a precizat că nimeni din Executiv nu are percepții antiamericane și că, deși pot exista opinii personale, deciziile oficiale sunt luate responsabil, în numele României.  „Guvernul României lucrează în serviciul țării, iar relația cu Statele Unite este o relație strategică pe care lucrăm să o dezvoltăm și să o consolidăm. Prin urmare, nu există nimeni în guvern care să aibă astfel de percepții. Poți să ai o părere despre ceea ce se întâmplă într-un stat sau altul. Asta este, dar una este să ai niște păreri personale și alta este să acționezi în numele României. Și acționăm în mod responsabil în ceea ce privește răspunsul la atacuri sau la critici care vin mai ales din interior. Eu am încercat întotdeauna, fiind conștient de faptul că atunci când ești într-o coaliție trebuie să colaborezi, trebuie să construiești încredere, să eviți confruntările. Nu pentru că nu le-aș putea duce. Le-am dus 20 de ani, dar n-ai cum să construiești, n-ai cum să dezvolți dacă nu cauți să construiești încredere, să-i respecți pe ceilalți”, a declarat premierul. Premierul a subliniat că reconstrucția încrederii în clasa politică începe cu respectul între partenerii de guvernare și cu asumarea responsabilă a unor înțelegeri. „Nu putem reconstrui încrederea cetățenilor în lumea politică, dacă în primul rând noi între noi nu ne respectăm. Una este o critică, care poate să fie și din interior, alta este respectarea unor înțelegeri și o atitudine responsabilă. Cetățenii ne vor judeca pe fiecare la timpul potrivit pentru acțiunile pe care le desfășurăm în funcțiile publice sau politice, pe care deținem”, a mai spus Ilie Bolojan.

Citește mai mult

În această seară, 26 octombrie 2025, premierul Ilie Bolojan a oferit o serie de clarificări importante în cadrul unei emisiuni televizate, abordând subiecte economice și politice de maxim interes.

Șeful Guvernului a infirmat ferm orice intenție de majorare a TVA-ului, declarând că „nu există motive economice pentru o astfel de decizie” și că prioritățile executivului rămân stabilitatea financiară și protejarea mediului de afaceri.

Totodată, premierul a făcut referire și la relația cu președintele României, Nicușor Dan, subliniind că între cei doi există o colaborare instituțională corectă și un respect reciproc.

„Cu Nicușor Dan am o relație instituțional corectă. Singura relație personală este cea de respect, așa cum trebuie să existe între două instituții fundamentale ale statului”

a declarat Ilie Bolojan.

În același context, premierul a lămurit și speculațiile privind fondurile redirecționate către primării, precizând că toate alocările se fac „pe criterii transparente și obiective, fără discriminare politică”.

Declarațiile vin pe fondul discuțiilor tot mai intense privind politica fiscală și relațiile dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, premierul Bolojan reafirmând astfel angajamentul pentru o guvernare echilibrată și predictibilă.