Operațiunea „Camionul cu armament”: arme rusești, fragmente de dronă Shahed și o rută care trecea prin Moldova spre România

Un camion cu numere de Republica Moldova, care trebuia să transporte în acte „articole din metal”, a devenit centrul uneia dintre cele mai sensibile anchete de contrabandă cu armament din regiune. Investigația publicată de Cu Sens, sub titlul „Operațiunea Camionul cu armament”, arată că încărcătura ar fi fost adusă pe bucăți din Ucraina în Republica Moldova, depozitată într-un garaj din Chișinău, apoi încărcată într-un tir care urma să treacă frontiera spre România, prin punctul Leușeni–Albița. Destinația finală indicată în acte era Israel.

Cazul a început pe 20 noiembrie 2025, când camionul s-a prezentat la punctul de trecere Leușeni–Albița. Șoferul, cetățean moldovean, a prezentat documente potrivit cărora transporta 22 de articole metalice. Suspiciunile apărute la control au dus la verificări suplimentare, iar camionul a fost trimis pe partea românească pentru scanare. Acolo s-a confirmat că în remorcă nu erau simple piese metalice, ci armament și muniție.

Potrivit investigației Cu Sens, pe baza imaginilor publicate de DIICOT, în camion ar fi fost identificate 18 componente de rachete „Kornet”, șapte lansatoare RPG-30 „Kriuk”, o componentă de RPG-27 „Tavolga”, un lansator sol-aer de tip Verba și fragmente ale unei drone Geran-2, cunoscută și ca Shahed-136. Fragmentele de dronă ar fi fost dezmembrate, probabil după doborâre, fără elemente pirotehnice.

Procuratura Generală a Republicii Moldova a confirmat, într-un comunicat oficial din 26 noiembrie 2025, că în dosar a fost creat un grup de lucru comun cu autoritățile din România. Potrivit instituției, au fost stabilite drept corp delict 18 componente de muniție, 8 elemente de muniție completă, un lansator sol-aer și o dronă de tip Geran-2, formată din mai multe elemente dezmembrate.

Anchetatorii moldoveni susțin că munițiile ar fi fost introduse în Republica Moldova prin contrabandă, cu ajutorul unui cărăuș care făcea curse periodice din Ucraina. Încărcătura ar fi fost transportată în mai multe curse, câte două unități de muniție, dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute. Oficial, actele vamale de export au fost întocmite pentru „articole din metal”, cu destinația Israel.

Investigația Cu Sens indică mai multe persoane-cheie în schemă: șoferul camionului, o firmă de transport, compania care ar fi comandat transportul, un broker vamal, un cărăuș și un antreprenor care ar fi depozitat armamentul într-un garaj din Chișinău. Potrivit Cu Sens, Veaceslav Pîrvu, asociat al companiei S.P.-Solar Sistem, este unul dintre cei cinci membri ai grupului despre care procurorii spun că ar fi pus la cale tentativa de contrabandă. Pîrvu neagă vina și spune că poziția sa va fi stabilită de anchetă.

În aceeași investigație apar și numele lui Valeriu Braga, proprietarul firmei de brokeraj care s-ar fi ocupat de declarația vamală, și Eugeniu Pralea, indicat drept cărăușul care ar fi adus armamentul din Ucraina. Potrivit datelor vamale ucrainene citate de Cu Sens, Pralea ar fi trecut de cel puțin 30 de ori frontiera moldo-ucraineană în 2025, ultima cursă fiind pe 19 noiembrie, cu o zi înainte ca tirul să ajungă la Leușeni–Albița.

Unul dintre presupuşii organizatori ar fi Alexei Piankovski, în vârstă de 52 de ani, despre care ancheta jurnalistică notează că ar avea și cetățenie israeliană. În documentele vamale, marfa figura ca 22 de structuri metalice produse de S.P.-Solar Sistem din Chișinău, cu destinația finală compania Acotech Acoustic Engineering din Israel. Jurnaliștii Cu Sens, în colaborare cu Shomrim.news din Israel, susțin că Piankovski ar apărea în mai multe dosare sub alte nume, inclusiv Dan Goldin Kalinchenko.

Autoritățile române au reținut șoferul camionului în Vama Albița. Europa Liberă Moldova a relatat, pe baza comunicatului DIICOT, că acesta este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat, contrabandă calificată și folosirea de acte nereale la autoritatea vamală. În Republica Moldova, au fost reținute și alte persoane, inclusiv reprezentanți ai companiei de transport, ai brokerului vamal și ai firmei care ar fi comandat transportul.

Cazul ridică și o întrebare grea pentru autorități: cum a fost posibil ca armamentul să intre în Republica Moldova și să ajungă până la frontiera cu România. Șeful Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Radu Vrabie, a anunțat o anchetă internă pentru a identifica eventuale breșe de securitate sau elemente de corupție. El a precizat că transportul a fost descoperit după ce un funcționar vamal moldovean a solicitat scanarea camionului pe partea română, acolo unde exista echipament performant.

Procuratura Generală de la Chișinău precizează că, până în prezent, nu s-a identificat că armele sau munițiile ar proveni din depozite militare strategice, inclusiv Cobasna sau depozite ale Armatei Naționale. Instituția a mai transmis că este investigată inclusiv ipoteza unei acțiuni de discreditare a Republicii Moldova.

Pe scurt, „Camionul cu armament” nu este doar o poveste despre o încărcătură prinsă la frontieră. Este un caz care atinge securitatea regională, traficul de arme din zona de război, vulnerabilitățile vamale și cooperarea dintre Republica Moldova, România și Ucraina. Iar partea cea mai sensibilă abia acum începe: ancheta trebuie să arate cine a comandat, cine a protejat și cine urma să primească, de fapt, încărcătura.