NATO începe să miște concret pe flancul estic, după incidentul de la Galați, unde o dronă a lovit acoperișul unui bloc de locuințe și a provocat panică, incendiu și rănirea a două persoane. Italia va trimite în România aproximativ 100 de militari și mai multe aeronave de luptă, iar Spania va contribui cu elicoptere, în cadrul eforturilor de întărire a apărării aeriene și anti-dronă.
Misiunea italiană ar urma să înceapă la jumătatea lunii iunie, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, și să dureze cel puțin o lună. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională și preluate de publicațiile din România, operațiunea era deja planificată, dar a fost urgentată după incidentul de la Galați. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o simplă vizită de curtoazie militară, ci despre un semnal cât se poate de clar: România nu rămâne singură în fața riscurilor venite dinspre războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Incidentul de la Galați a ridicat nivelul de alertă nu doar la București, ci și la nivelul Alianței Nord-Atlantice. România a informat aliații NATO și pe secretarul general al Alianței despre drona căzută pe teritoriul național și a cerut accelerarea transferului de capabilități anti-dronă. Solicitarea vine într-un context în care granița României cu Ucraina a devenit, de luni bune, o zonă vulnerabilă la fragmente, rute greșite sau incursiuni ale dronelor folosite în atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene.
La Galați, situația a fost însă mult mai gravă decât în cazurile anterioare. Drona nu a căzut într-un câmp, nu a fost descoperită ulterior de autorități și nu a produs doar pagube materiale izolate. A lovit un bloc de locuințe, a provocat un incendiu și a rănit civili. A fost unul dintre acele episoade care transformă un risc teoretic într-o realitate foarte concretă: războiul de lângă noi poate trece granița, chiar și fără ca România să fie ținta directă.
În timpul incidentului, România a ridicat aeronave F-16 și a monitorizat amenințarea, însă intervenția într-o zonă locuită vine cu riscuri uriașe. Doborârea unei drone deasupra unui oraș nu este o decizie simplă, pentru că fragmentele, explozia sau muniția transportată pot provoca victime la sol. Exact aici apare nevoia de sisteme anti-dronă mai rapide, mai precise și mai bine integrate.
Trimiterea avioanelor italiene și a elicopterelor spaniole trebuie citită în această cheie: aliații nu vin doar pentru imagine, ci pentru antrenament, protecție și descurajare. România are nevoie de o apărare aeriană adaptată la noua realitate a războiului modern, în care drone relativ ieftine pot provoca pagube serioase și pot testa limitele unui stat NATO.
Mesajul politic este la fel de important ca cel militar. După ce o dronă a lovit un bloc într-un oraș românesc, răspunsul NATO nu putea fi doar o declarație seacă, pusă frumos pe hârtie. Italia și Spania trimit tehnică militară, România cere capabilități anti-dronă, iar Alianța arată că flancul estic nu este tratat ca o margine de hartă, ci ca o linie de securitate europeană.
Pentru Moscova, semnalul este limpede. Pentru România, lecția este și mai limpede: apărarea anti-dronă nu mai este un moft tehnologic sau un subiect de conferință. Este o necesitate urgentă. Iar după Galați, această urgență nu mai poate fi împinsă în sertarul cu „vedem după”.
![[VIDEO] Alertă înainte de concertul lui Max Korzh: scandal între fani ucraineni și motocicliști români](/storage/images/a00f6887-3b13-4082-832f-813ae55ae548.webp)
