Noua lege a salarizării schimbă calculele la stat: cât ar putea câștiga polițiștii, jandarmii și pompierii
Proiectul pus în dezbatere publică introduce o formulă unitară de calcul, cu o valoare de referință de 4.100 de lei. Salariile nu ar urma să scadă, dar sporurile vor fi tăiate drastic și plafonate.
Noua lege a salarizării bugetarilor vine cu promisiunea unei reguli simple: salariile la stat să fie calculate după aceleași principii, nu după excepții, sporuri și portițe legislative. Pe hârtie, sistemul ar trebui să devină mai clar. În practică, urmează negocieri serioase, pentru că atunci când statul umblă la salarii, nimeni nu doarme liniștit.
Proiectul pus în consultare publică de Ministerul Muncii prevede ca salariile bugetarilor să fie stabilite prin înmulțirea unui coeficient cu o valoare de referință. Pentru anul 2027, valoarea luată în calcul este de 4.100 de lei brut. Grila ar urma să aibă 12 praguri, iar cel mai mare salariu din sistemul public ar fi cel al președintelui României, calculat cu un coeficient 8, adică aproximativ 32.800 de lei brut.
Pentru structurile de ordine publică, calculele prezentate arată că un ofițer de poliție ar putea avea un salariu brut cuprins între 7.380 și 8.774 de lei, în funcție de coeficient. În cazul unui polițist sau agent de execuție, venitul brut ar fi între 5.886 și 6.574 de lei. Pentru jandarmi și pompieri, coeficienții diferă în funcție de funcție și grad, dar pentru execuție ar porni de la aproximativ 5.100 de lei brut.
Schimbarea importantă nu este doar suma trecută în grilă, ci și modul în care statul vrea să curețe sistemul de sporuri. Potrivit proiectului, din cele 151 de sporuri existente în prezent, 87 ar urma să fie eliminate. Plafonul total pentru sporuri, prime și premii ar urma să fie limitat la 20% din fondul salariilor de bază, iar unele beneficii, precum indemnizația de hrană, sporul pentru titlul de doctor sau sporul pentru condiții periculoase ori vătămătoare, ar urma să dispară în forma actuală.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că principiul de bază al proiectului este ca veniturile să nu scadă, iar legea să fie aplicată unitar, nu pe bucăți și nu cu excepții pentru fiecare familie ocupațională. Bugetul estimat pentru reforma salarizării ar urma să crească de la 166 de miliarde de lei la cel mult 174 de miliarde de lei anul viitor.
Noua lege ar urma să aducă schimbări și pentru alte categorii de bugetari. În justiție, un judecător de Înalta Curte cu peste 20 de ani experiență ar ajunge la aproximativ 22.550 de lei brut, iar un procuror debutant la aproximativ 11.000 de lei brut. În educație, un profesor debutant ar porni de la aproximativ 7.544 de lei brut, iar un profesor cu gradul I ar ajunge la 9.635 de lei brut. În sănătate, un medic primar ar avea în jur de 16.400 de lei brut, iar un medic rezident anul I aproximativ 7.872 de lei brut.
Proiectul este prezentat ca o reformă a echității salariale, dar miza reală este dublă: Guvernul trebuie să mulțumească angajații statului fără să arunce în aer bugetul. Iar aici începe partea grea. Pentru că, dincolo de formule, coeficienți și tabele, fiecare categorie profesională va compara atent ce primește, ce pierde și ce dispare din fluturașul de salariu.
Legea este încă în dezbatere publică, iar forma finală poate suferi modificări înainte de a ajunge în Parlament. Până atunci, cifrele trebuie privite ca estimări pe baza proiectului actual, nu ca sume garantate deja în plată.
