Bolojan trage semnalul de alarmă pe PNRR: primarii, convocați de urgență pentru proiectele cu bani europeni
România trebuie să decidă rapid ce investiții pot fi finalizate până la termenul-limită, pentru a evita pierderea unor fonduri europene de miliarde de euro.
România intră într-o etapă critică pentru banii din PNRR. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că toți primarii din țară au fost convocați luni dimineață, iar prefecții duminică, pentru o evaluare urgentă a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit declarațiilor făcute de Bolojan, în discuție sunt aproximativ 15.000 de proiecte aflate în derulare la nivelul administrațiilor locale. Guvernul trebuie să stabilească rapid care dintre acestea pot fi finalizate până la termenul-limită de 31 august și care trebuie mutate pe componenta de împrumut, pentru ca România să nu piardă integral banii alocați.
Avertismentul este direct: dacă un proiect rămâne pe componenta de grant și nu este terminat la timp, România poate pierde întreaga sumă aferentă acelui proiect, chiar dacă lucrările sunt realizate în proporție de 90%. Cu alte cuvinte, nu mai este loc pentru clasica formulă românească „mai vedem noi”. De data aceasta, nota de plată vine de la Bruxelles.
Pe lângă inventarierea investițiilor, Guvernul trebuie să rezolve și problema jaloanelor restante. Comisia Europeană a aprobat cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, însă România mai are peste 35 de ținte și jaloane de îndeplinit, dintre care nouă presupun reforme legislative importante. De aceste reforme depinde accesarea a aproximativ 7–7,5 miliarde de euro din PNRR.
Bolojan a anunțat că proiectele legislative necesare vor fi promovate în Parlament în procedură de urgență, pentru ca România să poată face trageri din fonduri în lunile iulie și august. Practic, următoarele săptămâni vor arăta dacă administrația și clasa politică pot lucra contra cronometru sau dacă miliarde de euro vor rămâne doar pe hârtie.
Miza nu este una abstractă. Din PNRR sunt finanțate investiții în spitale, școli, drumuri, clădiri publice și infrastructură locală. Pentru multe comunități, inclusiv cele mici, acești bani pot însemna diferența dintre un proiect terminat și încă o promisiune abandonată pe șantier.
