DIICOT cere politicienilor să nu transforme cazul Pașca într-o dispută electorală: „Justiția nu se face prin postări și declarații politice”

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a reacționat joi seara la declarațiile cu caracter politic apărute în spațiul public în legătură cu dosarul privind centrele din Bihor aflate în atenția anchetatorilor, dosar în care este vizat și Viorel Pașca.

Pe scurt, DIICOT transmite că ancheta nu trebuie transformată într-un subiect de luptă politică. Instituția nu contestă dreptul oamenilor de a critica autoritățile, însă face diferența între critica legitimă și folosirea unei anchete penale pentru mesaje politice, înainte ca un judecător să analizeze probele.

„Nu este vorba despre dreptul legitim al oricărui cetățean de a critica o instituție a statului. Este vorba despre folosirea vizibilității politice pentru a arunca asupra unei anchete penale concrete o umbră de suspiciune, înainte ca un judecător să analizeze probele și să se pronunțe asupra solicitărilor formulate de procurori”

a transmis DIICOT, potrivit Bihon. Instituția vorbește despre „un mesaj de subminare a credibilității anchetatorilor” și despre o posibilă presiune asupra instanței.

Mesajul vine într-un moment sensibil al dosarului, în care instanța urma să se pronunțe asupra cererilor DIICOT privind luarea unor măsuri preventive. Tocmai de aceea, procurorii susțin că declarațiile politice făcute în această perioadă pot fi percepute ca o intervenție într-o cauză penală aflată în desfășurare.

DIICOT afirmă că este inacceptabil ca dezbaterea publică să fie mutată de la fapte, victime și proceduri judiciare către asocieri politice. Potrivit instituției, astfel de afirmații „nu servesc aflării adevărului, nu protejează persoanele vătămate și nu contribuie la o dezbatere democratică onestă”, ci pot induce ideea că activitatea DIICOT ar trebui privită cu neîncredere.

Procurorii au transmis și un mesaj direct privind modul în care trebuie contestate eventualele măsuri sau acuzații din dosar:

„Justiția nu se face prin comunicate politice, postări pe rețele sociale sau declarații cu miză electorală. Dacă există nemulțumiri față de o măsură procesuală, acestea se discută în fața judecătorului, pe baza probelor și a legii.”

Cu alte cuvinte, DIICOT spune că orice persoană vizată de anchetă are dreptul să se apere, dar apărarea se face în cadrul legal, în fața instanței, nu prin campanii publice sau prin atacuri politice la adresa anchetatorilor.

Instituția mai atrage atenția că un stat democratic nu poate funcționa dacă orice anchetă incomodă este prezentată automat ca răfuială politică, orice măsură procesuală este calificată drept spectacol, iar orice intervenție a justiției este tratată ca un atac.

În finalul mesajului, DIICOT cere actorilor politici să se abțină de la declarații care ar putea afecta ancheta în curs sau ar putea pune presiune pe instanță.

„Solicităm, așadar, tuturor actorilor politici să se abțină de la declarații care pot afecta desfășurarea unei anchete în curs, pot exercita presiune asupra instanței chemate să decidă asupra măsurilor preventive și pot compromite, în ochii publicului, activitatea instituțiilor judiciare”

Se arată în comunicatul DIICOT. Instituția susține că astfel de declarații „nu au legătură cu grija pentru adevăr, pentru legalitate sau pentru persoanele vătămate”, ci cu „miza politică și electorală a momentului”.

Practic, mesajul DIICOT poate fi rezumat astfel: cazul Pașca trebuie lămurit în justiție, pe probe și pe lege, nu transformat într-un instrument de luptă politică.

Dosarul rămâne unul complex și sensibil, cu două planuri care trebuie separate clar. Pe de o parte, există acuzațiile formulate de procurori, care trebuie dovedite în instanță. Pe de altă parte, există discuția publică despre rolul instituțiilor statului, despre modul în care persoane vulnerabile au ajuns în astfel de centre și despre responsabilitatea autorităților care, de-a lungul timpului, au cunoscut sau au interacționat cu această situație.

Până la o decizie definitivă a instanței, nicio persoană cercetată nu poate fi considerată vinovată. În același timp, gravitatea acuzațiilor și situația persoanelor vulnerabile impun prudență, responsabilitate și o dezbatere publică bazată pe fapte, nu pe speculații politice.