Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să ocupe prima poziție în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP. Cu toate acestea, formațiunea înregistrează un recul vizibil față de perioadele anterioare.

Datele arată că AUR pierde câteva procente importante din susținere, ajungând la cel mai scăzut nivel înregistrat după alegerile prezidențiale din 2025. Chiar și în aceste condiții, partidul rămâne detașat pe primul loc în preferințele electoratului.

În același timp, principalele partide tradiționale recuperează ușor din diferență. PSD și PNL înregistrează creșteri moderate în intenția de vot, reducând decalajul față de liderul clasamentului.

Conform cifrelor din sondaj, AUR se situează în jurul a 37%, în timp ce PSD depășește pragul de 20%, iar PNL se apropie de 16%. Alte formațiuni, precum USR, rămân la un nivel mai redus, dar în ușoară creștere.

Specialiștii atrag atenția că scăderea AUR ar putea indica o schimbare de dinamică în rândul electoratului, după o perioadă în care partidul a dominat clar sondajele. Totuși, diferența față de celelalte partide rămâne consistentă, ceea ce îi menține poziția de favorit în eventualitatea unor alegeri apropiate.

Soarta coaliției de la guvernare se decide in următoarele zile. Luni, pe 20 aprilie, cei din PSD vor vota dacă rămân sau nu în cabinetul condus de Ilie Bolojan. 
„Doar președintele Nicușor Dan mai poate salva situația”, transmit reprezentanții PNL și USR. Deocamdată, social-democrații spun direct sau indirect că sunt pregătiți să-și retragă miniștrii din Executiv, dacă Bolojan nu demisionează. Doar UDMR mai speră la o împăcare, de dragul stabilității.

Deși are peste 300.000 de membri, aproape cât populația Islandei, doar 5.000 vor decide dacă PSD pleacă sau nu din Guvernul condus de Ilie Bolojan. În mai puțin de o săptămână, liderii de circumscripții vor da votul crucial.

Corespondent PRO TV: „Marea adunare se va desfășura în sistem hibrid. Aproape 200 de lideri vor fi prezenți fizic la Palatul Parlamentului, iar restul vor intra online. Toți vor primi un cod QR, pe care-l vor scana pentru a vota direcția partidului. Iar întrebarea va fi următoarea: Sunteți de acord ca PSD să-i retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan?”

Deși cota de nemulțumire din partid este mare, nu toți social-democrații sunt de acord cu demersul inițiat de Sorin Grindeanu.

Constantin Toma, primarul Buzăului, lider PSD: „Voi vota pentru liniște pentru lipsă scandal, pentru că România nu are nevoie de așa ceva. Eu sper să fim mai mulți pentru că această manipulare făcută de Sorin Grindeanu nu ajută nici partidul”.

Din mesajele transmise de liderii PSD se prefigurează însă un vot împotriva premierului iar Sorin Grindeanu își va retrage, potrivit unor surse interne, cei șapte miniștri din Guvern.

De cealaltă parte, liberalii rămân pe poziții și nu acceptă să-și schimbe premierul. Mai mult, cer intervenția președintelui.

Reporter: Poate salva Nicușor Dan această coaliție de guvernare?

Mircea Abrudean, președintele Senatului, PNL: Eu cred că da. Are legimitatea necesară și atributele constituționale să medieze. Nu poate să decidă PSD ce premier are PNL. Lucrurile astea sunt destul de simple, clare si sunt prevazute si in protocolul coaliției.

La rândul lor cei de la USR îi acuză pe social-democrați că provoacă gratuit o criză politică.

Ștefan Pălărie, senator USR: „Dacă PSD crede că poate să schimbe premierul ca pe șosete, lucrul asta trebuie să înceteze. Nu e normal ca un partid atunci când se trezește cu fața la cearceaf să-și trântească premierul pentru că în ziua respectiva n-a făcut premierul ceea ce ei voia dorea să fie făcut”.

Kelemen Hunor, președintele UDMR: „Până în ultima clipă există șansa, speranța, că se va găsi o soluție de compromis, fiindcă trebuie să meargă această coaliție înainte”.

Între timp, reprezentanții AUR vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului abia în luna mai.

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR: „Programul nostru nu are legătură cu ce face PSD. Nu ne raportăm la certurile din coaliție. Noi criticăm prestația guvernului Bolojan în ansamblu”.

Dacă presiunea pusa de PSD va duce în final la o repoziționare a celor din PNL, spun surse politice schimbarea premierului ar putea avea loc abia după jumătatea lunii viitoare.

Corespondent PRO TV: „Pretențiile social-democraților nu se opresc doar la înlocuirea lui Ilie Bolojan. Viitorul prim-ministru trebuie să aibă studii economice și această cerință n-ar exclude și numirea unui tehnocrat. În orice caz, PNL ar jongla între Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor sau Cătălin Predoiu, actualul ministru de Interne”.

Statele Unite și Iran au acceptat o încetare temporară a focului pentru două săptămâni, după o escaladare militară severă și după o mediere diplomatică în care Pakistanul a avut un rol central. Din datele publicate de Reuters și Associated Press, decizia anunțată pe 7 aprilie 2026 nu reprezintă încă un armistițiu permanent și nici un acord de pace final, ci o pauză condiționată a operațiunilor ofensive, menită să deschidă o fereastră pentru negocieri.

Elementul central al deciziei este că președintele american Donald Trump a anunțat suspendarea pentru două săptămâni a bombardamentelor asupra Iranului, după ce anterior lansase amenințări publice extrem de dure. Potrivit Reuters, această schimbare de poziție a venit în contextul unor contacte cu conducerea pakistaneză și al prezentării unei propuneri iraniene în 10 puncte, pe care Trump a descris-o drept o bază de lucru pentru negocieri ulterioare.

În termenii relatați de agențiile internaționale, încetarea focului este condiționată de reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol și gaze. Reuters și AP arată că Iranul a acceptat, în principiu, să permită reluarea navigației, în timp ce SUA au oprit operațiunile ofensive. În același timp, partea iraniană a transmis că vede această pauză doar ca pe un pas intermediar și cere, pentru o înțelegere durabilă, încetarea completă a atacurilor, garanții împotriva reluării lor și compensații pentru pagubele produse.

Din punct de vedere strict factual, decizia luată în acest moment poate fi rezumată astfel: SUA și Iranul au acceptat o încetare temporară a focului pe două săptămâni, legată de redeschiderea Strâmtorii Hormuz și de lansarea unor noi negocieri. Presa internațională subliniază însă că nu există încă dovezi ale unui acord final privind pacea și că lupte sau atacuri izolate au continuat să fie raportate chiar după anunț, ceea ce arată fragilitatea aranjamentului.

Decizia lui Trump este relevantă din două motive. Primul este caracterul ei militar și diplomatic: el a renunțat, cel puțin temporar, la un nou val de lovituri și a ales o ieșire negociată dintr-o escaladare care amenința să lărgească războiul. Al doilea este contrastul puternic dintre această decizie și retorica sa anterioară. Înaintea anunțului, Trump folosise un limbaj amenințător care a atras critici interne și externe, inclusiv din partea unor lideri religioși și politici, iar apoi a revenit cu o formulă de dezescaladare condiționată.

În plan diplomatic, datele disponibile arată că Pakistanul a funcționat ca principal intermediar, iar discuțiile urmează să continue pe baza propunerii iraniene. Associated Press relatează că Iranul vrea ca un eventual acord mai larg să includă teme sensibile precum retragerea trupelor americane, ridicarea sancțiunilor și deblocarea unor active, în timp ce Reuters notează că Teheranul insistă că preferă un cadru de pace mai stabil, nu doar o pauză scurtă a ostilităților.

Efectele imediate ale deciziei au fost vizibile și pe piețe: după anunțul privind încetarea temporară a focului, prețurile petrolului au scăzut, iar piețele financiare au reacționat pozitiv, semn că investitorii au interpretat momentul drept o reducere a riscului de blocaj prelungit în Golf. Totuși, această reacție economică nu schimbă natura provizorie a acordului.