Ambasada Rusiei în România a transmis, într-o postare pe Facebook, că informațiile prezentate de Ministerul român al Afacerilor Externe ambasadorului Vladimir Gheorghievici Lipaev nu pot fi considerate dovezi, întrucât nu ar include date privind traiectoria dronei.

Reprezentanții Ambasadei Rusiei în România au declarat că le-au transmis diplomaților români faptul că Forțele Armate ale Federației Ruse nu au vizat și nu vor viza niciodată obiective civile. Totodată, aceștia au precizat că autoritățile române nu au prezentat coordonatele de pătrundere în spațiul țării și nici traseul parcurs de dronă, elemente considerate esențiale pentru a susține acuzațiile formulate.

În comunicat, Ambasada Rusiei relatează , că „natura fragmentelor indică fără echivoc faptul că drona nu a căzut de una singură, ci a fost doborâtă de forțele de apărare aeriană, ceea ce s-ar fi putut întâmpla numai în afara spațiului aerian al României. Acest lucru exclude complet orice speculații privind o presupusă încălcare intenționată a integrității teritoriale a României și privind orice amenințări la adresa securității sale din partea Rusiei”.

Reacția Ambasadei Rusiei vine după ce, vineri seara, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Gheorghievici Lipaev, a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, la dispoziția ministrului Oana Țoiu. Convocarea a avut loc în contextul dovezilor prezentate de partea română privind prăbușirea unei drone pe teritoriul județului Tulcea, incident care a generat tensiuni diplomatice între cele două state.

„Acestuia i-au fost prezentate dovezi palpabile, ample și solide, ale violării spațiului aerian al României de către un vehicul aerian fără pilot al forțelor militare ruse, în cursul nopții de 10/11 noiembrie 2025. Fragmentele recuperate de autoritățile române de la locul prăbușirii vehiculului aerian probează indubitabil apartenența acestuia și implicarea în atacurile masive din noaptea respectivă împotriva infrastructurii civile ucrainene aflată în proximitatea frontierei cu România”, a expus MAE, vineri, într-un comunicat de presă.

În noaptea de 10 spre 11 noiembrie, Rusia a declanșat o nouă serie de atacuri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Potrivit Ministerului Apărării Naționale, radarele românești au detectat grupuri de drone aflate în apropierea graniței, ceea ce a dus la activarea preventivă a sistemelor de apărare antiaeriană.

Ca măsură de siguranță, a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea, în contextul numeroaselor explozii produse pe malul ucrainean al Dunării, în zona portului Izmail.

Statele Unite au anunțat o ajustare a posturii militare pe flancul estic al NATO, care include și retragerea unei părți a trupelor americane staționate în România. Decizia, confirmată de Ministerul Apărării Naționale, vizează reducerea efectivelor aflate la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” din județul Constanța, una dintre cele mai importante infrastructuri NATO din regiune.

Potrivit autorităților române, măsura nu reprezintă o retragere completă, ci o ajustare planificată a rotațiilor de trupe americane, în contextul realinierii strategice a SUA la nivel global. Washingtonul își reconfigurează prioritățile militare, acordând o atenție sporită regiunii Indo-Pacific, însă își menține angajamentele de securitate față de Europa de Est și partenerii NATO.

În urma acestei decizii, în România vor rămâne aproximativ 1.000 de militari americani, care vor continua să participe la misiuni de cooperare și exerciții comune. Ministerul Apărării subliniază că relația strategică dintre București și Washington rămâne solidă, iar prezența aliată în țară — inclusiv a altor contingente NATO — nu este afectată.

Oficialii români au explicat că această mișcare era anticipată și că a fost rezultatul unei comunicări constante între parteneri, fără impact negativ asupra capacității de apărare a României.

Totuși, anunțul a stârnit îngrijorări în unele capitale est-europene, pe fondul tensiunilor persistente din regiune. Analiștii consideră că reducerea prezenței americane trebuie privită ca o rotire strategică, nu ca o retragere politică, iar NATO rămâne pe deplin angajată în apărarea flancului estic.

România continuă să fie un punct cheie al infrastructurii Alianței Nord-Atlantice, cu rol logistic și strategic în operațiunile regionale. Baza de la Mihail Kogălniceanu urmează să fie extinsă în următorii ani, devenind una dintre cele mai moderne din Europa.

Retragerea parțială a trupelor americane nu semnalează o slăbire a alianței, ci o etapă firească într-o strategie militară globală mai amplă. România rămâne un partener de încredere al Statelor Unite și un pilon de stabilitate în regiune, într-un context geopolitic aflat în continuă transformare.

Nopţile de 25–26 octombrie 2025 par să fi adus o confruntare în mai multe faze în războiul dintre Ucraina şi Rusia, marcând atât o lovitură tehnică asupra infrastructurii militare ruse, cât şi o intensificare a presiunii politice la vârful regimului rus.

1. Undă verde asupra barajului de la Belgorod

Conform surselor OSINT şi canalelor de Telegram pro-ucrainene, barajul de la rezervorul din Belgorod a fost ţinta unui atac combinat cu drone şi rachete.

• Datele preliminare arată că zidul barajului a suferit deteriorări serioase, nivelul apei scăzând cu peste un metru în zona aval.
• Unităţi ruseşti – între care brigăzile 128, 116, 68 şi 136 – aflate în avalul barajului sau în zona inundabilă, ar fi fost puse în pericol, cu risc de decuplare logistică.
• Apele în creştere ar fi putut afecta poziţii şi tabere de aprovizionare ruseşti, mai ales în direcţia Volchansk/Seversky Donets.

2. Drone peste Moscova, aeroporturi blocate

În paralel, rapoarte din media independentă spun că peste spaţiul aerian rus – inclusiv regiunea Moscova – au fost lansate drone în noaptea recentă, ceea ce ar fi determinat închiderea temporară a aeroporturilor din capitală.

• Situaţia indică o nouă escaladare a capacităţii ucrainene de a lovi ţinte-cheie din interiorul Rusiei, ceea ce pune presiune asupra sistemului antirachetă/regimentar rus.
• Dacă informaţia privind închiderea aeroporturilor va fi confirmată oficial, va fi o premieră importantă în acest război în ceea ce priveşte vulnerabilitatea internă a Rusiei.

3. Criză de putere în Kremlin – acuzaţii de lovitură de stat

Între timp, publicaţia britanică The Telegraph preia analiza conform căreia serviciul rus de securitate, FSB, ar acuza membri ai cercului de putere de pregătirea unei lovituri de stat împotriva Kremlinului.

• Printre acuzaţi se numără fostul oligarh exilat Mikhail Khodorkovsky şi alţi 22 de membri ai comitetului anti-război.
• Analiştii consideră că aceste acuzaţii reflectă spaimă internă la Kremlin legată de problema succesiunii – adică ce se întâmplă dacă Putin dispare – şi o stare de vulnerabilitate politică accentuată.

4. Legătura dintre atacuri şi criza internă

Atacurile asupra infrastructurii şi armatei ruse se suprapun cu momentul în care regimul rus pare să fie şi mai tensionat intern. Dincolo de efectele tactice (inundări de poziţii, blocaje logistice, potenţiale pierderi materiale), momentul sugerează că Ucraina forţează vulnerabilităţile: atât externe (în faţa Rusiei), cât şi interne (în faţa stabilităţii regimului).
În acelaşi timp, Kremlinul pare să reacţioneze nu doar militar, ci şi politicos-securitar – pentru a preveni disidenţa sau revolta în propria tabără.

5. Ce urmează?

• Dacă barajul este grav afectat, urmările ar putea include: pierderi umane pentru forţele ruse, dar şi perturbări semnificative în zona logistică a frontului.
• Închiderea aeroporturilor din Rusia ar putea avea efecte de propagandă importante – ar transmite mesajul că „Rusia nu mai e de neatins”.
• Criza internă la Kremlin poate duce la epurări, schimbări de comandă, sau chiar la o resetare partială a conducerii militare sau de securitate ruse.
• Pentru Ucraina, intensificarea astfel de operaţiuni de tip „deep strike” (baraj + spaţiul interior rus) arată un pas înainte al capacităţii de proiecţie. Pentru Rusia, devine mai clar că defensiva singură nu mai e suficientă.