Senatul a respins proiectul care voia să anuleze legile împotriva fascismului, legionarismului și cultului criminalilor de război

Senatul a respins proiectul de lege care propunea anularea unor acte normative prin care sunt interzise organizațiile, simbolurile și propaganda cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, dar și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau crime împotriva umanității.

Proiectul, înregistrat la Senat cu numărul L295/2026, se numește oficial „Propunere legislativă privind legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”. Potrivit fișei legislative publicate de Senat, inițiativa a fost depusă pe 23 martie 2026, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Inițiativa a fost semnată de parlamentari de la AUR, SOS România, POT, grupul PACE – Întâi România și de parlamentari neafiliați. Printre semnatari se află și Anamaria Gavrilă, președinta POT, potrivit Digi24.

În forma propusă, proiectul viza abrogarea mai multor acte normative: Legea nr. 107/2006, OUG nr. 31/2002, Legea nr. 217/2015, Legea nr. 157/2018 și Legea nr. 241/2025. Digi24 notează că aceste legi au în comun faptul că interzic și sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau crime împotriva umanității.

Inițiatorii au susținut în expunerea de motive că proiectul ar proteja libertatea de exprimare, libertatea de conștiință și libertatea de asociere. Potrivit Digi24, semnatarii au invocat faptul că aceste libertăți ar fi fost afectate de „interpretări” care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică.

Parcursul proiectului a fost unul controversat. Pe 13 mai 2026, Comisia pentru Drepturile Omului din Senat a transmis aviz favorabil. O săptămână mai târziu, pe 20 mai, Comisia juridică a depus însă raport negativ, potrivit fișei oficiale a Senatului.

Înainte de votul din plen, proiectul primise și două avize negative importante: unul de la Consiliul Legislativ, pe 24 aprilie 2026, și unul de la Consiliul Economic și Social, pe 4 mai 2026. Ambele apar în procedura legislativă publicată de Senat.

Comisia juridică a respins proiectul după o dezbatere desfășurată pe 19 mai. Potrivit Digi24, în comisie au existat doar două voturi „pentru” adoptarea proiectului și o abținere, iar rezultatul a fost un raport de respingere.

Votul din Senat nu închide definitiv traseul legislativ. Senatul este prima Cameră sesizată, iar proiectul urmează să ajungă la Camera Deputaților, care va avea decizia finală. Până atunci, inițiativa rămâne un caz politic sensibil: un proiect prezentat sub formula apărării libertății de exprimare, dar care, în fapt, urmărea eliminarea unor interdicții legale împotriva propagandei fasciste, legionare, rasiste și xenofobe.