Rusia amenință Letonia, stat NATO: „Știm coordonatele”. Moscova ridică tonul după scandalul dronelor din Baltica

Rusia a trecut de la acuzații la amenințări deschise împotriva Letoniei, iar mesajul a fost livrat exact unde Moscova știe că va fi auzit: în Consiliul de Securitate al ONU. Ambasadorul rus Vasili Nebenzia a susținut marți, 19 mai 2026, că Moscova ar avea informații potrivit cărora Ucraina ar intenționa să lanseze drone militare din Letonia și din alte state baltice. Apoi a venit avertismentul: apartenența la NATO nu ar proteja aceste țări de represalii.

Declarația exactă, potrivit Reuters, a fost că serviciile ruse ar cunoaște „coordonatele centrelor de luare a deciziilor din Letonia”, iar calitatea de membru NATO nu ar apăra țara de o ripostă. Cu alte cuvinte, Moscova nu mai aruncă doar fum propagandistic, ci pune pe masă o amenințare cu adresă, coordonate și ambalaj diplomatic. Diplomație rusească, versiunea „știm unde stați”.

Letonia a respins imediat acuzațiile. Reprezentanta Letoniei la ONU, Sanita Pavluta-Deslandes, a calificat afirmațiile Rusiei drept „ficțiune pură”. Și Ucraina a negat categoric că ar folosi teritoriul Letoniei sau Estoniei pentru a lansa atacuri cu drone asupra Rusiei. Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a numit acuzațiile Moscovei „basme”, în timp ce Kievul insistă că atacurile sale vizează obiective militare rusești și folosesc spațiul aerian al Rusiei, nu al statelor baltice.

Reacția Statelor Unite a fost una fermă. Tammy Bruce, adjuncta ambasadorului american la ONU, a transmis că ONU „nu este locul pentru amenințări împotriva unui membru al Consiliului” și a subliniat că Statele Unite își vor respecta angajamentele față de NATO. Iar aici mesajul contează: Letonia nu este o țară oarecare de pe hartă, ci stat membru NATO, iar Articolul 5 al Alianței spune că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.

Amenințarea Rusiei vine într-un context deja tensionat în regiunea baltică. În aceeași zi, Letonia a emis alerte aeriene după posibile incursiuni de drone în apropierea frontierei cu Rusia, iar avioane NATO de poliție aeriană au fost ridicate în zonă. Autoritățile letone au transmis ulterior că nu au găsit dovezi că o dronă ar fi intrat efectiv în spațiul aerian al țării, dar alerta a fost suficientă pentru suspendarea unor trenuri, oprirea examenelor naționale în zone afectate și închiderea temporară a unor magazine.

Tot marți, un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO a doborât o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei. Kievul a acuzat Rusia că ar fi deviat drona prin bruiaj electronic și manipulare GPS, iar armata estoniană a transmis că incidentul s-a produs în condiții de război electronic intens, inclusiv spoofing GPS și bruiaj atribuit Rusiei. NATO a confirmat că un avion românesc a doborât drona și a precizat că este pregătită să reacționeze la orice amenințare aeriană.

Moscova încearcă astfel să mute presiunea de pe propriile acțiuni militare și de pe războiul dus în Ucraina către statele baltice, prezentând Letonia și vecinii săi drept presupuse baze pentru atacuri ucrainene. Problema pentru Rusia este că, până acum, acuzațiile nu au fost susținute cu dovezi publice solide, iar statele vizate le resping ca dezinformare. Problema pentru NATO este că astfel de mesaje, chiar dacă vin împachetate în propagandă, pot crește riscul unor incidente reale într-o zonă deja încărcată de drone, bruiaj și avioane ridicate de urgență.

Pe scurt, Rusia amenință un stat NATO, Letonia respinge acuzațiile, Ucraina neagă folosirea teritoriului baltic pentru atacuri, iar Statele Unite transmit că angajamentele NATO rămân valabile. O nouă zi pe flancul estic, unde pacea se măsoară tot mai des în alerte aeriene, interceptări și declarații care sună mai mult a avertisment militar decât a diplomație.