Politicieni pro-ruși, arestați după alegeri tensionate in Armenia

Armenia, între urne, arestări și umbra Moscovei

Armenia nu mai joacă la două capete. Cel puțin nu la fel de confortabil ca înainte. După alegerile parlamentare din 7 iunie 2026, autoritățile de la Erevan au trecut la măsuri dure împotriva unor politicieni ai opoziției pro-ruse, acuzați de implicare în nereguli electorale și posibile acțiuni de destabilizare.

Potrivit rezultatelor finale, partidul Contractul Civil, condus de premierul Nikol Pașinian, a obținut 49,7% din voturi, suficient pentru a forma din nou guvernul. Victoria vine într-un moment delicat: Pașinian încearcă să ducă Armenia mai aproape de Uniunea Europeană și Statele Unite, în timp ce relația cu Rusia s-a răcit vizibil.

De cealaltă parte, opoziția pro-rusă, în special partidul Strong Armenia, contestă rezultatul și a cerut Curții Constituționale anularea alegerilor sau organizarea unui al doilea tur. Formațiunea acuză partidul de guvernământ de presiuni asupra angajaților din sectorul public și de cumpărare de voturi. Guvernul respinge acuzațiile și susține, la rândul său, că opoziția ar fi fost implicată în mită electorală.

Arestări în tabăra pro-rusă

Mai mulți membri ai opoziției au fost arestați, inclusiv candidați ai partidului Strong Armenia. Associated Press relatează că printre cei reținuți se numără politicieni acuzați de cumpărare de voturi, în timp ce partidul a denunțat măsurile ca fiind motivate politic și ca un atac asupra democrației.

Tensiunile nu au început după vot. Reuters scria încă din ajunul alegerilor că șase candidați ai opoziției pro-ruse au fost arestați înaintea scrutinului. Aceștia făceau parte din partidul Strong Armenia, condus de miliardarul ruso-armean Samvel Karapetyan, aflat deja în arest la domiciliu sub acuzații legate de o presupusă tentativă de răsturnare a guvernului — acuzații pe care le respinge ca fiind politice.

Pe românește: Armenia a ajuns în punctul în care alegerile nu mai sunt doar despre cine conduce guvernul, ci despre cine trage țara — spre Vest sau spre Moscova.

Rusia, acuzată de presiuni și ingerințe

Contextul este esențial. Înaintea alegerilor, Reuters a relatat despre eforturi rusești de influențare a scrutinului, inclusiv campanii de dezinformare în favoarea candidaților pro-ruși și chiar un presupus plan de aducere în Armenia a zeci de mii de armeni din Rusia pentru a influența votul.

În paralel, Moscova a crescut presiunea economică asupra Erevanului. Rusia a impus restricții temporare pentru importul unor produse agricole armenești, inclusiv roșii, castraveți, ardei și căpșuni, invocând probleme fitosanitare. Măsurile au venit pe fondul apropierii Armeniei de Occident și al discursului tot mai critic al Moscovei față de guvernul Pașinian.

Nu e prima dată când Kremlinul folosește „problemele tehnice” exact când un stat vecin începe să privească mai atent spre Bruxelles. Coincidențele, în geopolitică, au obiceiul să vină cu factură.

Miza reală: desprinderea Armeniei de Rusia

Relația dintre Armenia și Rusia s-a deteriorat puternic după războiul din Nagorno-Karabah și după nemulțumirea Erevanului față de rolul jucat de Moscova în regiune. Pașinian a împins Armenia spre relații mai apropiate cu Occidentul, inclusiv cu Uniunea Europeană și Statele Unite, iar acest lucru a transformat alegerile din 2026 într-un test geopolitic major.

Victoria sa nu înseamnă liniște. Observatorii OSCE au descris scrutinul ca fiind competitiv, dar marcat de o atmosferă tensionată, acuzații de justiție selectivă și retorică dură. Asta arată că Armenia a ales o direcție, dar nu a scăpat de criză.

În acest moment, Pașinian are mandatul politic pentru a continua apropierea de Occident, însă opoziția pro-rusă rămâne activă, contestă alegerile și acuză guvernul de represiune. De partea cealaltă, autoritățile susțin că nu reprimă opoziția, ci combat tentativele de corupere a votului și destabilizare.

Concluzie

Armenia trece printr-un moment de cotitură. Arestările din tabăra pro-rusă nu sunt doar o chestiune internă, ci parte dintr-un conflict mai mare: lupta pentru direcția strategică a țării.

Premierul Nikol Pașinian vrea să scoată Armenia din dependența istorică față de Moscova și să o apropie de Occident. Rusia, în schimb, nu pare dispusă să piardă ușor încă o piesă importantă din vechea sa zonă de influență.

Iar în mijloc sunt armenii, chemați să aleagă nu doar un parlament, ci și un drum: spre Vest, cu toate riscurile lui, sau înapoi spre Rusia, cu toate lecțiile deja trăite.