Veștea nu a trecut de Parlament: guvernul propus a fost îngropat de lipsa unei majorități

Guvernul Veștea s-a oprit în Parlament, acolo unde toate calculele politice s-au izbit de realitatea votului. Cabinetul propus de premierul desemnat Adrian Veștea a fost respins luni seara, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, după ce nu a reușit să strângă majoritatea necesară pentru învestire.

Rezultatul oficial: 189 de voturi „pentru” și 23 de voturi „împotrivă”, dintr-un total de 212 voturi exprimate. Pentru ca Guvernul să fie învestit, era nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Cu alte cuvinte, Guvernul Veștea nu a pierdut la limită, ci la o distanță politică greu de cosmetizat.

Ședința de învestire a început luni seara, după o zi în care miniștrii propuși au trecut prin audieri accelerate în comisiile parlamentare. În plen, prezența declarată a fost de 287 de parlamentari, însă la vot au fost exprimate doar 212 opțiuni, semn că mai multe formațiuni au ales să nu joace până la capăt în scenariul Veștea.

Blocajul a fost vizibil încă dinaintea votului. Cabinetul avea susținerea PSD, dar nu și sprijinul parlamentar necesar din partea celorlalte partide importante. PNL, partidul din care provine Adrian Veștea, nu s-a aliniat în spatele premierului desemnat, iar USR și UDMR nu au oferit voturile decisive. AUR, partidul de care depindeau în final calculele pentru învestire, nu a susținut Cabinetul Veștea. Potrivit relatărilor de presă, parlamentarii AUR și UDMR au părăsit sala înaintea votului.

Practic, Adrian Veștea a ajuns la vot cu un guvern care avea listă de miniștri, program de guvernare și susținere parțială, dar nu avea exact ingredientul principal: majoritatea. Iar în Parlament, matematica nu ține loc de speranță.

După respingerea cabinetului, criza politică se mută din nou la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, iar următoarea formulă va trebui să treacă același test: 233 de voturi în Parlament. Reuters notează că, potrivit regulilor constituționale, dacă două propuneri de premier eșuează într-un interval de 60 de zile, se poate ajunge la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate, deși România nu a avut până acum un asemenea precedent.

Miza este serioasă. România se află deja într-un moment complicat, cu presiune pe deficitul bugetar, fondurile europene și credibilitatea guvernării. Associated Press și Reuters descriu situația drept o adâncire a crizei politice, într-un context în care partidele pro-europene nu reușesc să refacă o majoritate stabilă, iar AUR profită politic de blocaj.

Căderea Guvernului Veștea arată, încă o dată, cât de fragmentat este Parlamentul și cât de greu se mai construiește o majoritate fără compromisuri majore. Pe hârtie, partidele vorbesc despre stabilitate. În sală, însă, votul a spus altceva: nimeni nu are încă o formulă clară de guvernare.

Iar România rămâne, cel puțin pentru moment, cu un guvern respins, o majoritate negăsită și o nouă rundă de negocieri politice care începe exact de unde s-a terminat precedenta: în incertitudine.