Dronele Ucrainei ajung subiect sensibil pentru NATO: Rusia ar folosi bruiajul ca să le împingă spre statele aliate
Incidentele din Finlanda, Letonia și Estonia pun presiune pe Kiev, chiar în țările care au susținut cel mai ferm Ucraina în fața Rusiei.
Războiul dronelor dintre Ucraina și Rusia intră într-o zonă tot mai complicată pentru NATO. Pe măsură ce Kievul lovește ținte militare și energetice aflate adânc pe teritoriul Rusiei, unele drone ucrainene au ajuns în spațiul aerian al unor state aliate, precum Finlanda, Letonia și Estonia.
Oficialii ucraineni susțin că nu este vorba despre atacuri intenționate asupra țărilor NATO, ci despre efectul sistemelor rusești de război electronic. Potrivit Kievului, Rusia bruiază și redirecționează dronele ucrainene, încercând să le împingă spre teritoriul statelor baltice și al Finlandei, pentru a crea tensiuni între Ucraina și aliații săi.
Primele incidente importante au fost semnalate în Finlanda, unde mai multe drone s-au prăbușit în luna martie. Autoritățile au confirmat că cel puțin una era de origine ucraineană, iar Kievul și-a cerut scuze. În luna mai, situația s-a repetat în Letonia, unde drone venite dinspre Rusia au intrat în spațiul aerian, una prăbușindu-se în apropierea unui depozit de petrol din Rezekne.
Estonia s-a confruntat, la rândul ei, cu un incident major. Pe 19 mai, un avion NATO a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra teritoriului estonian, după ce aparatul ar fi ajuns acolo în urma bruiajului rusesc. Reuters a relatat că Ucraina a negat orice intenție de a trimite drone spre Estonia sau Letonia și a acuzat Moscova că le-a deviat prin tactici de război electronic.
Problema este sensibilă pentru că statele baltice și Finlanda sunt printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei. Tocmai de aceea, fiecare incident de acest tip poate fi folosit de propaganda rusă pentru a alimenta ideea că sprijinul pentru Kiev ar pune în pericol securitatea locală.
Mai mulți oficiali din regiune avertizează că, dacă astfel de incidente se vor repeta, sprijinul public pentru Ucraina ar putea fi afectat treptat. Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a spus că situația este „un motiv de îngrijorare”, pentru că nimeni nu vrea drone străine deasupra propriului teritoriu.
În același timp, oficialii baltici subliniază că responsabilitatea principală rămâne la Moscova. Argumentul lor este simplu: dronele există în acest context pentru că Rusia a pornit și continuă războiul împotriva Ucrainei. Estonia și Letonia au transmis că Ucraina are dreptul să se apere, inclusiv prin atacuri asupra unor ținte militare rusești, dar că aceste operațiuni trebuie gestionate astfel încât să nu pună în pericol teritoriul aliat.
Kievul încearcă acum să limiteze efectele politice ale incidentelor. Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiga a transmis că Ucraina este pregătită să colaboreze direct cu statele baltice și Finlanda pentru a preveni situații similare, inclusiv prin implicarea experților ucraineni în domeniul dronelor și al apărării anti-drone.
Dincolo de partea militară, miza este și una de imagine. Rusia încearcă să transforme fiecare dronă deviată într-o fisură politică între Ucraina și NATO. Pentru Kiev, provocarea este să continue loviturile asupra infrastructurii militare rusești fără să ofere Moscovei muniție propagandistică și fără să irite exact statele care i-au fost cele mai loiale de la începutul invaziei.
